Cultivarea castraveților: Plantare si îngrijire

Castraveții (Cucumis sativus) fac parte din familia Cucurbitaceaelor și sunt plante legumicole care pot fi cultivate atât în câmp, cât și în sere și solarii. Planta este originară din sudul Asiei, iar astăzi se cultivă peste tot în țara noastră, mai ales în zonele din sud și vest, întrucât aici au cele mai bune condiții de mediu.

Despre castraveți vom vorbi și noi astăzi. Așa cum te-am obișnuit, pe lângă unelte și echipamente agricole, MagazialuCostica.ro îți aduce și o mulțime de sfaturi utile despre grădinărit. Castraveții sunt unele dintre culturile profitabile pe suprafețe mici și medii, dacă vei respecta întocmai procesul de plantare și îngrijire. Citește în continuare acest articol și asigură-ți necesarul din aceste legume.

Castraveții – caracteristicile plantei

Castravetele este o plantă erbacee care are un sistem radicular destul de slab dezvoltat și o tendință de a crește spre suprafața solului. Tulpina lui este târâtoare sau urcătoare, fragilă în perioada de început, iar pe măsură ce îmbătrânește devine lemnificată. Frunzele sunt mari, trilobate sau penatilobate și au perișori grandulari și aspri. Dacă sunt rănite, strivite sau răsucite, fructele vor avea un gust amar, întrucât curcubitacina va migra și va ajunge direct în fruct.

Fructul acestor plante are o formă alungită, cu ridicături semisferice și poate avea dimensiuni și culori diferite. Semințele sunt turtite, cu o nuanță alb-gălbuie și sunt mai bine dezvoltate cele de la baza fructului.

Perioada optima pentru cultivarea castraveților

Cultura de castraveți este una destul de profitabilă pe termen lung, iar asta deoarece castraveții pot fi cultivați timpuriu, vara, dar și toamna. În funcție de sezon se alege și specia, forma și tehnologia de plantare potrivite și care aduc rezultatele scontate.

Cultura de castraveți timpurii

Particularitățile acestei culturi sunt reprezentate de faptul că este mai costisitoare, întrucât trebuie crescută din răsaduri. De obicei, acest tip de cultură este întâlnită pe suprafețe mai restrânse, iar plantele vor face fructe numai bune de consumat începând cu jumătatea lunii iunie.

Cultura de castraveți de vară

Cultura de vară este cea mai întâlnita formă de cultură în câmp. Pregătirea terenului și alegerea culturilor premergătoare sunt foarte asemănătoare cu cele ale culturilor timpurii. Modul de plantare pentru culturile de vară se face fie direct pe sol, fie pe spaliere înalte.

Cultura de castraveți de toamnă

Cultura de toamnă are ca scop principal obținerea fructelor pentru conservare, atât pentru gospodării, cât și la nivel industrial. Aceasta poate face parte din rotația culturilor, după speciile care eliberează terenul în luna iunie, precum mazărea, cartoful timpuriu sau varza timpurie. Pentru cultura de toamnă se folosesc soiuri cu fructe mici, care au o perioada scurtă de vegetație, pentru că este foarte important ca recoltarea să aibă loc până când vremea se răcește.

Înființarea culturii de castraveți

Cultura de castraveți poate fi înființată atât prin răsaduri, pentru cultura timpurie, cât și prin semințe, pentru culturile de vară și de toamnă. Mai mult decât atât, castraveții pot fi cultivați pe sol sau pot fi agățați de spaliere. Pentru această etapă fermierii au nevoie de tractoare și pluguri agricole care să-i ajute la lucrările solului.

Răsadurile de castraveți

Pentru culturile timpurii, semințele trebuie să fie tratate termic sau chimic și abia apoi semănate, câte două semințe în cuburi rotative cu latura de 7-8 cm. Producerea răsadurilor are loc în spații cu protejarea dublă sau în răsadnițe, semănându-se în jur de 1-1,5 kg pentru un hectar. În momentul plantării, răsadul trebuie să aibă o vârstă de 40-45 de zile și aproximativ 4-5 frunze. După ce trece pericolul brumei târzii care are loc primăvara, urmează plantarea răsadurilor, iar de regulă aceasta are loc din punct de vedere calendaristic, la începutul lunii mai. Pentru un hectar de pământ sunt necesare aproximativ 33.000 de plante.

Semănatul castraveților

De obicei, cultura de vară se realizează prin seamănat direct, și foarte rar prin răsad. Astfel, semănatul trebuie făcut la sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai. Pentru un hectar se folosesc cam 4-5 kg de sămânță care se plantează la o adâncime de 3-4 cm.

Culturile de toamnă se înființează prin semănat direct, fiind necesare 6-7 kg de semințe pe hectar. Pe fiecare strat se vor semăna 2-3 rânduri, la o distanță de 10-15 cm, care se obține după rărit. Deoarece în luna septembrie, condițiile climatice nu sunt tocmai ideale pentru înființarea unei astfel de culturi, trebuie să fie semănate mai multe semințe, astfel încât să rămână destule plante care să se dezvolte și să se maturizeze.

Cultura castraveților pe spaliere

Pentru semănatul culturilor pe spaliere, ai nevoie de 70.000 de plante pe hectar pe suprafețe mari și 45.000 -50.000 de plante pe hectar pentru sistemul gospodăresc.

Spalierele se confecționează din lemn sau din beton armat, au o lungime de 150 cm și un diametru de 8 cm. Pentru un hectar ai nevoie de aproximativ 800-850 de bucăți de spaliere.

Spalierele se instalează înainte de înființarea culturii și pot rămâne în pământ permanent, dacă prin rotația culturilor vor fi plantate și fasole urcătoare sau tomate.

Cultura castraveților pe sol

În culturile pe sol, plantele vor fi semănate la o densitate de 135.000-150.000 de plante pe hectar. Acest număr este valabil numai dacă se plantează soiul cornișon. În cazul în care alegi un soi cu fructe mijlocii, atunci desimea va fi de 35.000 de plante pe hectar.

Condiții optime pentru cultura castraveților

Pentru a avea o cultură de succes este important să ții cont și de factorii de mediu, întrucât ei vor crea un mediu optim pentru desfășurarea normală a proceselor de creștere și dezvoltare ale plantei. După cum știi deja, cei mai importanți factori sunt temperatura, lumina și umiditatea.

Temperatura potrivită pentru cultura castraveților

Temperatura minima la care semințele de castraveți vor germina este cuprinsă între 15-16 grade Celsius. Dacă îți dorești o creștere mai accelerată a plantei, ține semințele timp de 4 de ore înainte de semănat la o temperatură de -4 grade Celsius. Astfel, ele vor începe să germineze de la 10 grade Celsius, accelerând procesul de creștere. Temperatura potrivită de vegetație se încadrează între 25 și 28 de grade Celsius, iar specialiștii recomandă ca media temperaturilor – zi și noapte- să nu scadă sub 15 grade Celsius. În cazul în care plantele vor fi expuse unor temperaturi de 10-11 grade Celsius pentru un timp îndelungat, acestea vor muri.

Pe de cealaltă parte, castraveții suportă chiar și temperaturi de 30-35 de grade Celsius. În cazul în care acestea sunt depășite, plantele își vor încetini ritmul de creștere.

Lumina

Castraveții sunt plante de zi scurtă, ceea ce înseamnă că au nevoie de câteva ore de lumina cu o intensitate mare. Plantele trebuie ferite de lumina de lungă durată, pentru că acest lucru va accelera procesul de îmbătrânire și există posibilitatea să nu mai producă rod. În schimb, dacă nu primesc suficientă lumina, fructul se va alungi prea mult și vor apărea mai puține la număr.

Umiditatea

Nivelul optim de umiditate din sol trebuie să fie în proporție de 75-80%, iar în aer de 85-90%. În cazul în care umiditatea din sol va fi prea mare și se va sincroniza cu o temperatură de sub 10 grade Celsius, nu va avea loc absorbția la nivel radicular și se va produce seceta fiziologică.

Solul

Cele mai potrivite soluri pentru cultura castraveților sunt cele ușoare, afânate, permeabile, bogate în humus și cu un pH cuprins între 6,5 – 7,5. Textura trebuie să fie luto-nisipoasă, iar structura granulată. De evitat sunt solurile care au o capacitate redusă de menținere a apei.

Fertilizarea culturii de castraveți

Pentru cultura timpurie, fertilizarea fazială poate avea loc în momentul de apariție a celei de-a cincea frunze pe plante, folosindu-se 50-60 kg de azot pe hectar și 40-60 kg de oxid de potasiu pe hectar.

Pentru cultura de vară, fertilizarea fazială se aplică în momentul apariției florilor, repetându-se de trei sau patru ori, folosind aceleași cantități de la cultura timpurie plus încă 30-40%.

Bolile și dăunătorii culturii de castraveți

Bolile care apar la cultura de castraveți pot cauza pierderi foarte importante. Ele afectează toate părțile castraveților, începând cu frunzele, tulpinile și ajungând la fruct. Cele mai întâlnite boli sunt:

• Făinarea castraților – atacă frunzele, florile, vrejurile și fructele și se identifică după petele albe mari, pâsloase și pulverulente.
• Mana castraveților – se deosebește după apariția unor pete verzi-gălbui, care mai apoi devin galbene și brun deschis, iar de obicei sunt prezente pe frunze.
• Putregaiul cenușiu – semnele apariției aceste boli se observa pe tulpină și pe fruct și au forma unor pete verzi-cenușiu, acoperite cu mucegai.
• Antracnoza cucurbitaceelor – este o boală care atacă frunzele, petiloiul frunzei, vrejurile, fructele și pedicelul fructelor și se transmite prin plante infectate sau semințe.

Pentru combaterea bolilor este important să alegi produse cu acțiune rapidă, calitative și cu eficiență dovedită.

În ceea ce privește dăunătorii castraveților, un atac netratat al lor poate deprecia și chiar distruge în totalitate o cultură. Foarte importante sunt măsurile necesare de prevenție și acționarea rapidă atunci când atacul este identificat. Cei mai periculoși dăunători sunt:

• Afidele la castravete – sunt păduchi aripați sau nearipați care au mai multe culori, verzi, negri sau gri și se atașează pe partea inferioară a frunzelor, pe flori și pe lăstarii tineri.
• Păianjenul roșu comun – este un dăunător care atacă mai ales în perioada caldă.
• Tipsii – este un dăunător care transmite boli grave, încetinește creșterea plantelor și poate provoacă avortarea florilor.
• Viermii sârmă – consumă semințele în pământ și apoi atacă direct planta.
• Limaxul cenușiu – are aspectul unui melc fără cochilie, care consumă frunzele, florile și fructele plantei.

Recoltarea culturii de castraveți

Recoltarea unei culturi timpurii are loc eșalonat, între 15 iunie și 10 august, la intervale de 2-3 zile. Foarte important este ca în momentul recoltării, vrejurile să nu fie deranjate, întrucât fructele vor avea un gust amar.

Cultura de vară se recoltează de cele mai multe ori manual, atunci când fructul ajunge la o maturitate tehnică. Fructele se culeg la un interval de 2-4 zile, iar dimensiunea la care se recoltează depinde de scopul utilizării. Spre exemplu, pentru consum în stare proaspătă, fructele trebuie să aibă între 9 și 15 cm, iar pentru industrializare între 6 și 9 cm.

Procesul de recoltare trebuie să aibă loc dimineața când temperatura este încă scăzută, după ce s-a zvântat roua. Fructele trebuie să fie culese de la nivelul peduncului și pot fi recoltate manual, cu ajutorul unui cuțit, sau prin intermediul unor combine speciale.

În cazul în care fructele nu vor fi valorificate imediat, ele pot fi depozitate pe o perioadă scurtă de timp, in funcție de mărimea pe care o au. Astfel, fructele mari pot fi păstrate 8-10 zile într-un spațiu în care temperatura este cuprinsă intre 7 – 10 grade Celsius, iar nivelul de umiditate este cuprins între 92-95%. Fructele mici se depozitează maxim 8 zile, într-un spațiu în care temperatura este de 13 grade Celsius, iar umiditatea cuprinsă între 90-95%.

În ceea ce privește cultura de toamnă, recoltarea începe în prima decadă a lunii septembrie și durează până la scăderea accentuată a temperaturii. Recoltarea se face la un interval de 1-2 zile, manual sau mecanizat.

Sperăm că toate aceste informații te vor ajuta să ai o cultură de castraveți profitabilă. Îmbogățește-ți oferta și grădina de legume cu unele dintre cele mai căutate produse alimentare – castraveții. Și dacă ai nevoie de uneltele agricole potrivite, motocultoare sau alte utilaje, Magazia lu Costică este locul în care le vei găsi pe toate.

Spor la treabă!