Cultura de rapita – Ghid si sfaturi de cultivare

Culturile de rapiță sunt printre cele mai profitabile culturi din România. Rapița este o plantă cu întrebuințări multiple, fiind o importantă și bogată sursă de uleiuri vegetale. În România, rapița este cultivată pe suprafețe extinse, cultura ei aflându-se în plină ascensiune, deoarece este necesară în producția uleiului, nutreț pentru hrana animalelor și mierea de albine.

Pentru agricultori și fermieri, rapița este o plantă foarte profitabilă și nu ridică probleme în privința lucrărilor, însă pentru a avea succes cu recolta este necesară o documentare temeinică. Pentru a-ți veni în ajutor, echipa de specialiști de la Magazia Lu Costică îți pune la dispoziție toate informațiile de care ai nevoie pentru o cultură bogată și calitativă.

Caracteristicile culturii de rapiță

Rapița (Brassica napus oleifera și Brassica rapa oleifera) face parte din familia cruciferelor Brassicaceae. Aspectul ei este unul simplu, format din flori galbene și o tulpină lungă, subțire și ramificată.

Rapița este o plantă anuală și este originară din nordul Mării Mediterane. În Europa se cultivă de peste 2000 de ani și este una dintre cele mai apreciate plante de cultură.

Utilizarea rapiței

Rapița este folosită în industria alimentară, în producția de biodiesel, nutreț pentru hrana animalelor și mierea de albine.

Semințele de rapiță conțin ulei in proporție de 42-48%, utilizat în prepararea uleiurilor extravirgine, dar și la producerea margarinelor. Uleiul de rapiță este unul dintre cele mai sănătoase alimente și aduce o mulțime de beneficii organismului uman: are rol antiinflamator asupra vaselor de sânge, contribuie la buna funcționare a creierului, ajută la scăderea hipertensiunii și a nivelului de colesterol, scade riscul de apariție a bolilor cardiovasculare și previne formarea cheagurilor de sânge.

Industria biodiesel se află în plin proces de dezvoltare și a devenit cunoscută odată cu dezvoltarea unor surse de energie eco, care nu afectează mediul înconjurător. Astfel, biodieselul rezultat din rapiță are un preț mai scăzut decât motorina.

Rapița reprezintă și o sursă excelentă de proteine pentru animale. Din 100 de kilograme de rapiță, se pot obține pana la 30-35 de kilograme de ulei si 50-55 de kilograme de sroturi.

Această plantă ajută la fertilitatea solului, fiind o plantă meliferă. Astfel, pe un hectar de cultură de pot produce între 30 și 100 de kilograme de miere.

Soiuri de rapiță

În prezent pe piața din România sunt înregistrate aproximativ 24 de soiuri de rapiță. Dintre acestea, hibrizii sunt preferații agricultorilor, având o rezistență ridicată la secetă. Mai mult decât atât, hibrizii au o compatibilitate mai bună cu tratamentele.

Soiuri de rapiță pentru culturile de toamnă

Cei mai folosiți hibrizi pentru culturile de toamnă sunt Dinasty, Sitro si Exocet, cu producții medii de 4,4 tone pe hectar. Pe lângă aceștia mai există și Exagone, Safran, Neptune, Karibik, Artist, Betty, Astrid si Ilia.

Culturile de toamnă sunt preferate de români deoarece se adaptează mai ușor condițiilor climatice de la noi din țară.

Soiuri de rapiță recomandate pentru culturile de primăvară

Cele mai cunoscute soiuri de rapiță pentru culturile de primăvară sunt Bolero, Heroes, Hunter, Lambada, Olga si Star.

Factori externi favorabili pentru cultura de rapiță

Rapița este o plantă care se adaptează foarte bine în condiții de climă temperată. Principalele caracteristici climatice ale zonei în care este cultivată constau în:

• Precipitații cuprinse între 450 și 650 mm
• Temperatura medie cuprinsă între 7 și 10 grade Celsius.

În România cele mai bune zone pentru cultivarea rapiței sunt Câmpia Banatului și Crișanei, centrul Transilvaniei, sudul țării, sudul Dobrogei și jumătatea de sud a Luncii Siretului.

Perioada optimă pentru semănarea rapiței este cuprinsă între 5 și 15 septembrie în sudul țării și 10 septembrie în restul teritoriului. Pentru cultura rapiței de primăvară, semănatul acesteia se face la începutul anotimpului, cât mai devreme.

Plantele premergătoare culturii de rapiță sunt cele care eliberează timpuriu terenul, iar acestea sunt: grâul, orzul, mazărea sau cartofii timpurii.

Tehnologia de cultură a rapiței

În funcție de climă, zona și particularitățile solului, pentru a avea o cultură corectă a rapiței este esențial să respecți cu strictețe anumite aspecte:

• lucrarea corectă a solului
• folosirea irigației și a altor lucrări de îmbunătățiri funciare;
• utilizarea controlată a îngrășămintelor și a altor produse chimice;
• combaterea bolilor, dăunătorilor și a buruienilor, prin măsuri integrate.

Pregătirea terenului

Primul pas pe care trebuie să-l faci pentru cultura rapiței constă în pregătirea terenului. Aceasta se realizează la 18-20 de cm pentru pajiști și 20 – 22 cm pentru trifoi.

După arat urmează discuirea, care are loc atunci când solul este încă umed. Pentru pregătirea patului germinativ sunt esențiale lucrările realizate cu ajutorul unor grape cu discuri. Pe lângă acest utilaj, la lucrările de pregătire a solului sunt necesare și pluguri agricole sau tractoare.

Fertilizarea culturii de rapiță

Rapița este o cultură care are nevoi crescute de fosfor, iar din acest motiv este bine să se fertilizeze cu fosfor înainte de semănare.

De asemenea, este important să ai în vedere că pentru 1000 de kg de semințe de rapiță ai nevoie de 50-60 kg N, 30-60 kg P2O5, 40-50 kg K2O, 50-60 kg calciu si 20-30 kg sulf. Mai mult decât atât, trebuie să asiguri și celelalte cantități de microelemente.

Fertilizarea se poate face după următoarea schemă:

• Fertilizare de bază de toamnă – la pregătirea patului germinativ;
• Fertilizarea foliară de toamnă – stadiul de 6-8 frunze;
• Fertilizarea fazială I – stadiul de rozetă primăvara devreme;
• Fertilizarea fazială II – stadiul butonilor florali incipienți;
• Fertilizarea foliară de primăvară – stadiul de butoni florali verzi.

Irigarea culturii de rapiță

Irigarea de răsărire se realizează imediat după semănat, cu o normă de udare cuprinsă între 300 și 400 m3/ha. Pentru solurile nisipoase în care temperaturile sunt ridicate, după aproximativ 2-3 zile de la udarea precedentă, se aplică încă o udare de completare cu 100/ 150 m3/ha.

Atenție, excesul de umiditate este în măsură să compromită producția de rapiță, așa că trebuie evitată irigarea în exces.

Semănatul rapiței

În funcție de zonă, semănatul are loc la începutul lunii septembrie. În cazul în care nu se respectă zona de semănat riști ca producția de rapiță să aibă o scădere semnificativă.

Distanța dintre rânduri poate fi cuprinsă între 12,5 și 25 cm. Densitatea de semănat este destul de greu de reglat, iar acest lucru este din cauza dimensiunii mici și a greutății reduse a semințelor care urmează să fie semănate pe hectar. De regulă, densitatea optimă este cuprinsă între 40-50 plante/m2.

În ceea ce privește cantitatea de semințe, acesta poate varia între 3-5 kg/ha. Aceasta se stabilește ținând cont de caracteristicile seminței și de calitatea pregătirii patului germinativ. Semințele trebuie sa îndeplinească și niște condiții de calitate, si anume: o puritate de minimum 95% si o germinație cuprinsa intre 85 si 90%.

De asemenea, specialiștii recomandă folosirea unor semănători pentru simplificarea și inovarea întregului proces de cultivare a rapiței.

Polenizarea rapiței

Cel mai bun polenizator pentru culturile de rapiță sunt albinele, iar în țara noastră există un echilibru stabil între numărul de albine și numărul culturilor de rapiță.

De regulă, rapița înflorește în luna aprilie, iar florile au o durată de viață de aproximativ o lună. În tot acest timp albinele sunt atrase de parfumul lor pe o distanță de până la 4 km și astfel produc o cantitate mare de polen.

Lucrările de întreținere a culturii de rapiță

Principalele lucrări de întreținere a culturii de rapiță sunt:

• Completarea patului germinativ
• Combaterea buruienilor, a bolilor și dăunătorilor.

După semănat sunt necesare următoarele lucrări:

• Tăvălugirea solului
• Eliminarea excesului de umiditate
• Irigare
• Fertilizare.

Combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor

Pentru obținerea unor producții sănătoase, bogate și calitative, combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor sunt activități esențiale. Erbicidele cu spectru larg sunt printre cele mai eficiente produse împotriva buruienilor, combaterea bolilor se realizează cu ajutorul fungicidelor, iar insectele pot fi combătute prin intermediul insecticidelor.

Combaterea buruienilor

Principalele buruieni care se regăsesc în culturile de rapiță sunt: mușețelul nemirositor, romanița, turița, muștarul sălbatic, știrul sălbatic, traista-ciobanului, samulastra de cereale, macul. Pentru combaterea lor este necesară aplicarea unor erbicide de calitate.

Combatere bolilor și dăunătorilor

Principalele boli care pot apărea în cultura de rapiță sunt:

• Alternarioza – afectează frunzele din etajul inferior și produce pagube foarte mari.
• Putregaiul negru – atacă toate organele plantelor și poate afecta toată cultura, pe întreg ciclul de vegetație.
• Putregaiul cenușiu – apare pe toate organele aeriene ale plantei, pe inflorescență sau silicve.
• Putregaiul alb – afectează toate organele plantelor, însă cel mai periculos este atacul pe tulpini și silicve.

Combaterea lor se face în general în trei perioade în funcție de presiunea de infecție – toamna, primăvara devreme – după ieșirea din iarnă și în perioada înfloritului.

Principalii dăunători ai rapiței sunt:

• Musca rădăcinilor de varza – larva;
• Gândacul polenului;
• Țânțarul silicvelor;
• Purecele de pământ;
• Fluturele alb al verzei – omida;
• Gărgărița semințelor.

Recoltarea rapiței

Recoltarea rapiței se realizează după ce sunt analizate o serie de particularități ale plantelor:

Identificarea culturii ajunse la maturitate – rapița trebuie recoltată atunci când umiditatea semințelor atinge aproximativ 16%. Plantele trebuie să fie aplecate și tot lanul trebuie să aibă o cultură de culoare galben ruginie. De asemenea, atunci când sunt numai bune de recoltat pe majoritatea semințelor se vor observa un punct cafeniu.

Perioada optimă pentru recoltare – procesul de recoltare nu trebuie să aibă loc într-o perioadă cu arșiță mare. Perioadele din zi preferate pentru recoltare sunt fie dimineața devreme, fie seara târziu sau chiar noaptea.

După ce au fost recoltate, semințele vor fi curățate de impurități imediat și trecute prin uscător, care le va reduce gradul de umiditate la numai 10%.

Pentru recoltarea și transportarea rapiței îți vor fi foarte utile remorci agricole. Vezi oferta din site a produselor.

Factorii de risc ai culturii de rapiță

Deși rapița este relativ ușor de cultivat și de întreținut, prezintă anumiți factori de risc pe care ii vom menționa in continuare.

Pentru a nu periclita cultura de rapița, este important ca semănatul sa nu se realizeze in perioada de seceta, deoarece răsărirea va fi neuniforma sau va întârzia, ceea ce va pune în pericol întreaga cultura. Tipice pentru tara noastra sunt pagubele provocate de extremele meteo ce au loc primăvara și în special de perioade de îngheț si dezgheț.

Pentru a diminua pe cat posibil pagubele, alege întotdeauna soiuri hibrid de rapița. Acestea sunt foarte rezistente în special la seceta si îngheț si asimilează foarte bine toți nutrienții. Hibrizii de rapiță rezista foarte bine chiar și în condiții de stres fata de soiurile obișnuite. Astfel, aceștia pot fi cultivați cu succes si in condițiile climatice din România.

Culturile de rapiță sunt ușor de întreținut și foarte avantajoase. Acestea dau un randament un atât din punct de vedere al producției, cât și din punct de vedere al profitului.