Gradina de legume: Sfaturi și idei de amenajare

A avea o casă îți aduce și privilegiul de a avea propria grădină de legume. Dacă îți dorești să te bucuri de propria recoltă de roșii, castraveți, ceapă sau ardei, trebuie doar să ții cont de câteva etape. Până la plantare, trebuie să ții cont de câteva detalii ce privesc organizarea viitoarei grădini.

Cum o organizezi și amenajezi astfel încât să fie practică, utilă și să aibă și o imagine frumoasă, vei afla din articolul de astăzi.

Idei practice de amenajare pentru grădina de legume

Secretul unei grădini de legume reușite constă în organizarea ei. O organizare realizată într-un mod eficient, oferă un aspect plăcut, accesul se face ușor, iar plantele cresc și se dezvoltă sănătos.

Primul lucru de care trebuie să ții cont constă în faptul că legumele au nevoie de cel puțin 6 ore de soare pe zi, astfel este recomandat să alegi pentru grădina ta un loc însorit și ferit de umbra copacilor sau a casei tale.

Ce legume poți cultiva în propria grădină?

Oamenii sunt tentați să planteze din fiecare sortiment câte puțin, pentru a avea la îndemână legume din toate soiurile, însă recomandarea noastră este să alegi maxim 4-5 tipuri de legume, de care să ai grijă foarte bine. Iată câteva sfaturi care vor ajuta să organizezi mai bine grădina:

• Dacă ai un spațiu mic, nu înghesui răsadurile și nu planta prea multe legume, deoarece acest lucru nu va duce la o recoltă bogată, ba din contra;
• Grupează legumele în parcele ținând cont de tipul lor: cu fructe, cu bulbi, cu păstăi, cu rădăcină sau cu frunze.
• Legume cu fructe: roșii, castraveți, ardei, dovlecei, vinete;
• Legume cu frunze: salata, varza, leuștean, mărar;
• Legume cu bulbi: cartofi, ceapa, praz, usturoi;
• Legume cu păstăi: mazăre, fasole;
• Legume cu rădăcină: morcovi, ridichi.

Organizarea spațiului pentru grădina de legume

Pentru a folosi tot spațiul de care dispui într-un mod eficient realizează o schiță a grădinii tale pe hârtie pentru a vedea exact de ce zone dispui și cum să grupezi legumele. În general, împărțirea lotului disponibil se face în pătrate sau dreptunghiuri , deoarece oferă acces foarte ușor. De asemenea, este esențial să ții cont de:

• Dacă ai un spațiu mic îți recomandăm realizarea padocurilor, adică niște paturi ridicate de pământ. Acestea se confecționează din scânduri care se îmbină unele în altele cu ajutorul unor șuruburi, arătând asemenea unor rame dreptunghiulare de pământ;
• Mai mult decât atât, paturile ridicate oferă un aspect organizat și armonios grădinii de legume;
• O altă soluție, dacă nu vrei să realizezi paturile ridicate de pământ, sunt parcelele. Acestea înlocuiesc rândurile lungi, iar imaginea grădinii tale va fi una organizată.

Planificarea căilor de acces

Pentru început vei avea nevoie de o alee principală. Trebuie să ții cont ca aceasta să aibă o lățime care să permită accesul unei roabe, adică de aproximativ 80 de cm. Pentru celelalte alei, cele dintre straturi, este suficientă o lățime de 30 de cm.

Căile de acces trebuie întărite, întrucât pământul devine noroios după ploaie. Pentru a preveni acest lucru poți folosi materiale menite să acopere pământul, cum este scoarța ornamentală. De asemenea, le poți și betona.

Distanța între răsaduri

Supraaglomerarea grădinii de legume este primul lucru pe care trebuie să-l eviți. În acest sens, iată care sunt distanțele între rânduri necesare fiecărui tip de legume:

• Roșii – 30 – 40 cm distanta intre răsaduri, 70 cm distanta intre rânduri;
• Ardei (gras) – 30 – 40 cm distanta intre răsaduri, 60 cm distanta intre rânduri;
• Vinete – 50-60 cm distanta intre răsaduri, 70 cm distanta intre rânduri;
• Ceapa – 2,5 – 10 cm distanta intre răsaduri, 28 – 30 cm distanta intre rânduri;
• Usturoi – 6 – 8 cm distanta intre bulbi, 20 – 25 cm distanta intre rânduri;
• Praz – 10 – 15 cm distanta intre răsaduri, 0,3 – 0,9 m distanta intre rânduri;
• Fasole – 4 – 5 cm distanta intre răsaduri, 40 cm distanta intre rânduri;
• Mazăre – 10 cm distanta intre răsaduri, 12 – 15 cm distanta intre rânduri.
• Varza – 35 – 50 cm distanta intre răsaduri, 50 – 75 cm distanta intre rânduri.
• Salată – 13 – 18 cm distanta intre răsaduri, 20 cm distanta intre rânduri.
• Cartofi – 20 – 30 cm distanta intre tuberculi, 55 – 60 cm distanta intre rânduri.
• Castraveți – 20 – 25 cm distanta intre răsaduri, 80 – 90 cm distanta intre rânduri.
• Dovlecei – 80 cm distanta intre răsaduri, 80 – 140 cm distanta intre rânduri.
• Morcovi – 2 – 3 cm distanta intre răsaduri, 25 – 30 cm distanta intre rânduri.
• Pătrunjel – 10 – 30 cm distanta intre răsaduri, 25 – 30 cm distanta intre rânduri.
• Ridichi – 1,2 – 2,5 cm distanta intre răsaduri, 15 cm distanta intre rânduri.

Pregătirea solului

Pregătirea solului este un pas foarte important. Pentru început acesta trebuie greblat și săpat pentru a favoriza reținerea apei și a substanțelor nutritive, acesta contribuie și la distrugerea buruienilor. Pentru a pregăti solul așa cum se cuvine ai nevoie de unelte specifice, metode de combaterea buruienilor și un sistem de irigare.

Unelte utile

• Grebla;
• Sapa;
• Foarfeci pentru gradina;
• Motocultoare;
• Atomizoare;
• Pompe de stropit;
• Motosapa;
• Săpăliga;
• Roaba;
• Plantator conic.

Combaterea buruienilor

Buruienile sunt plante sălbatice care trăiesc alături de plantele atent cultivate, afectând astfel creșterea armonioasă a legumelor din grădină. Pentru succesul unei recolte acestea trebuie să fie îndepărtate. Iată cum:

• Cu ajutorul unei sape;
• Smulge buruienile manual;
• Acoperă solul cu un strat de resturi (mulci) care au rolul de a păstra umezeala din sol, dar și de a preveni formarea buruienilor;
• Realizează rotația culturilor.

Sistemul de irigare

Sistemul de irigare are un rol foarte important în succesul, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, al culturii. Pentru a fi bogată, o cultură de legume are nevoie de o cantitate suficientă de apă. Indiferent de dimensiunile grădinii tale, sistemul de irigare asigură controlul apei și reduce consumul și timpul petrecut.

Principalele sisteme de irigare sunt:

• Sistem de irigare subteran – este potrivit pentru suprafețe variate ca dimensiune, iar irigarea se realizează cu ajutorul aspersoarelor care se aleg în funcție de mărimea grădinii. Spre exemplu, pentru grădinile mici sunt potrivite aspersoarele tip spray, iar pentru suprafețele mari de teren sunt recomandate aspersoarele rotative;
• Sistem de irigare suprateran – udarea se realizează cu furtunul, prin picurare sau cu aspersoare ori cu pompe de suprafață.

Planificarea culturilor de legume

Într-o grădină de legume pot fi plantate foarte multe tipuri de plante. Prioritizează legumele pe care dorești să le cultivi și calculează suprafața necesară pentru cultivarea, creșterea și dezvoltarea lor.

Culturile de legume se împart în:

• Culturi principale – sunt soiurile cu o durată lungă de creștere și de utilizare, precum cartofii, roșiile, castraveții, morcovii, ardeii și vinetele;
• Culturi secundare – sunt soiurile care cresc repede și pe care le poți recolta într-un timp scurt, precum salata verde, spanacul și ridichile.

Plantarea legumelor

Plantarea legumelor diferă de la specie la specie și se realizează prin răsaduri sau prin semințe. Răsadurile pot fi obținute în propria gospodărie, în solarii sau răsadnițe, ori pot fi achiziționate direct de la producători.

Plantarea roșiilor

Roșiile pot fi semănate la începutul lunii martie. Inițial ele se seamănă în seră sau în casă, iar apoi răsadurile trebuie obișnuite treptat cu temperatura exterioară. După data de 15 mai pot fi replantate complet afară.

Sfaturi pentru plantare:

• Răsadurile de roșii trebuie să fie drepte, rezistente, cu o înălțime cuprinsă între 6 și 8 centimetri, iar numărul de frunze cuprins între 4 și 6;
• Acestea trebuie plantate adânc, până la primul set de frunze;
• Pentru a te asigura că vor sta drepte, le poți sprijini de araci.

Sfaturi de îngrijire:

• Udă în mod regulat și mereu în partea interioară, însă nu le oferi o cantitate prea mare de apă;
• Lujerii mici fără inflorescențe sau cei ieșiți din ramura principală (așa-numiții lăstari) trebuie rupți;
• Îndepărtează inflorescențele ce se formează începând cu sfârșitul lunii august. Timpul de creștere până la îngheț este scurt.

Sfaturi de recoltare:

• Roșiile pot fi recoltate între lunile iunie și octombrie, în funcție de soi;
• Roșiile proaspete pot fi depozitate doar o perioadă scurtă de timp.

Plantarea castraveților

Castravetele este o legumă foarte apreciată pentru versatilitatea ei. Poate fi consumat proaspăt, în salate, în sosuri sau murat în oțet sau saramură.

Sfaturi de plantare:

• Castraveții au mare nevoie de apă;
• Dacă ii plantezi prin răsad, aceștia trebuie să aibă între 3-4 frunzulițe dezvoltate;
• Plantarea castraveților are loc la începutul lunii mai.

Sfaturi de îngrijire:

• Udă castraveți în mod regulat și întotdeauna la bază;
• Spațiul recomandat dintre plante trebuie să fie de aproximativ 60 de cm, pentru a evita înființarea manei;
• La rotirea culturilor în grădină, ai grijă să plantezi castraveții în același loc abia după o perioadă de patru ani.

Plantarea ardeilor

Ardeii grași, dar și cei iuți, pot fi cultivați din semințe sau răsaduri.

Sfaturi de plantare:

• Plantează răsadul de ardei la o adâncime de 8-10 cm, apoi udă-l foarte bine;
• Dacă alegi să plantezi ardei prin semințe, poți face asta între mijlocul lunii ianuarie și martie, pe pervaz sau în seră. Abia după ce încolțesc semințele, poți replanta răsadurile separate;
• Nu planta ardei gras în locuri în care au fost plantate în anii anteriori roșii, vinete sau cartofi.

Sfaturi de îngrijire:

• Udă ardeii de jos în sus;
• Fertilizează plantele încă de când sunt tinere ca acestea să beneficieze de cât mai mulți nutrienți;
• Nu expune ardeii la temperaturi sub 10 grade Celsius.

Grădina de legume este un loc benefic pentru întreaga familie. Profită la maximum de fiecare centimetru de pământ și plantează legumele preferate. Citește pe blog în continuare și află mai multe informații despre plantarea rosiilor în grădină sau despre culturile de vară în grădină.