Rădăcinoase: Tipuri, cultivare, îngrijire si recoltare

Cu toții iubim și consumăm legumele rădăcinoase. Gustul inconfundabil și multitudinea de vitamine pe care le oferă corpului nostru le fac să fie nelipsite din orice grădina. Pentru a te putea bucura și tu de o recoltă bogată și de legume sănătoase este important să le cunoști și să ții cont de particularitățile lor, dar și de modul de plantare și întreținere a culturii.

Legumele rădăcinoase se găsesc în multe tipuri de sol și completează perfect orice grădina de legume. Acestea fac parte din gama de culturi profitabile, pe piață existând o cerere foarte mare în sezonul lor. Chiar și în grădinile mici se plantează legume rădăcinoase, iar grădinăritul și îngrijitul lor nu este deloc sarcini dificile.

Toamna este momentul recoltei, iar cei mai harnici dintre noi se bucură de roadele muncii lor. Află și tu mai multe informații despre acest tip de legume și bucură-te de savoarea lor.

Legume rădăcinoase – particularități generale

Rădăcinoasele sunt legume a căror parte comestibilă crește sub pământ. Există mai multe tipuri de astfel de legume, iar fiecare are o serie de nutrienți specifici care aduc beneficii importante pentru sănătatea noastră. Legumele rădăcinoase se dezvoltă sub pământ, ceea ce înseamnă că absorb foarte mulți nutrienți din sol. Consumându-le des și incluzându-le în dieta ta, te asiguri că ai parte de vitamine importante, precum vitamina A,B și C, fier, magneziu, calciu și antioxidanți.

Important de menționat este faptul că legumele rădăcinoase sunt plante bienale. Ele își formează rădăcina în primul an, iar în al doilea an alcătuiesc sămânța. Rădăcinoasele se cultivă doar prin semănat direct, excepție făcând țelina care se cultivă prin răsad.

Legumele rădăcinoase pot fi cultivate timpuriu, încă din primăvară, și sunt rezistente la temperaturile scăzute din sol. Semințele au o dezvoltare mai lentă în primele faze de vegetație, iar rădăcinile se pot păstra peste iarnă.

Cele mai bune plante premergătoare pentru legumele rădăcinoase sunt tomatele, castravetele, ardeiul, ceapa și cerealele. Specialiștii nu recomandă să se cultive legume rădăcinoase după alte culturi de rădăcinoase sau după lucernă. De asemenea, înființarea culturii se poate realiza pe teren deschis sau în spații special amenajate și protejate.

Tipuri de legume rădăcinoase

Legumele rădăcinoase sunt nelipsite din bucătăria românească. Gustul și savoarea lor fac din orice fel de mâncare ai pregăti o adevărată delicatesă. Cele mai întâlnite culturi de rădăcinoase sunt:

Morcovul – este una dintre cele mai populare culturi de rădăcinoase, iar pentru dezvoltarea lui este nevoie de un sol bine și ușor drenat. Acesta are un conținut ridicat de minerale și vitamine, mai ales de vitamina A. Morcovul susține sănătatea ochilor, previne apariția bolilor de inima și contribuie la detoxifierea ficatului.

Sfecla roșie – pentru o avea o cultură sănătoasă și bogată este esențial ca grupurile de semințe să fie despărțite imediat ce încep să se dezvolte în bulbi. Altfel, bulbii de sfeclă vor fi foarte aglomerați și nu vor putea crește. Totodată, pentru a contribui la procesul de germinare, semințele pot fi ținute în apă peste noapte, înainte de a fi plantate. Sfecla roșie se recoltează atunci când rădăcinile sunt mici și tinere. De asemenea, sfecla roșie crește și se dezvoltă într-un mod armonios în solurile argiloase și pe terenurile semi însorite sau parțial umbrite. Sfecla roșie conține fibre și fitonutrienți care au proprietăți antioxidante, vitamine, minerale, magneziu, calciu și acid folic. Mai mult decât atât, sfecla are și un efect inflamator și purifică sângele.

Ridichiile – sunt unele dintre cel mai ușor de crescut plante rădăcinoase. Ele se dezvoltă foarte bine atunci când temperatura solului este scăzută. Solul trebuie să fie bogat și bine drenat, întrucât ele au nevoie de soare sau de un teren umbrit parțial. Ridichiile conțin vitaminele B și C, potasiu, fier, sodiu, iod și magneziu. De asemenea, datorită aportului mare de vitamine și minerale, ridichiile sunt cunoscute pentru contribuția lor la menținerea sistemului imunitar.

Păstârnacul – este o cultură care se dezvoltă bine pe solurile ușor acide, iar rădăcinile lui pot fi depozitate timp de câteva luni. Comparativ cu morcovul, păstârnacul este mai dificil de cultivat și întreținut, însă este mai apreciat pentru gustul aparte și pentru modurile diferite în care poate fi folosit în bucătărie. Pentru ca rădăcina lui să se dezvolte complet are nevoie de aproximativ patru luni. Păstârnacul conține o mare cantitate de vitamina B, dar și mult potasiu, siliciu și fosfor. Acesta ajută organismul să elimine toxinele și drenează excelent rinichii și ficatul.

Napul – Provenit din Orientul Mijlociu, a fost considerat de către români o rădăcinoasă de bază în dietă lor, dar în ultimele două milenii napii au fost desconsiderați, fiind folosiți mai mult că furaj pentru animale și supranumiți „mâncarea săracilor”, lucru ce persistă și în ziua de azi. Totuși, conținutul bogat în vitamine (A, C, K), minerale (calciu, mangan) și antioxidanți îi recomandă că o rădăcinoasă cu multiple beneficii (cardiovasculare, digestive și pentru sistemul imunitar).

Hrean – este o legumă rădăcinoasă benefică pentru sistemul digestiv, având proprietăți purgative și diuretice. Acesta are multe vitamine importante pentru organism, precum vitaminele B1 și B2, A și C, potasiu, calciu, magneziu și săruri. Hreanul este considerat ca fiind un antibiotic natural.

Pătrunjel – este întâlnit în orice bucătărie și în majoritatea preparatelor culinare. Acesta are un conținut ridicat de vitamina C, vitamina K, betacaroten, fosfor, calciu, fier, mangan, flavonoide și sulf. Pătrunjelul este un leac foarte bun pentru eliminarea toxinelor, lupta împotriva răcelii, are proprietăți antifungice și efect diuretic, protejează ficatul și elimina respirația urat mirositoare.

Țelina – este o legumă apreciată pentru conținutul bogat de vitamine, precum vitamina A, B și C, calciu, magneziu, potasiu și fier. Aceasta conține multe fibre și ajută la buna funcționare a tranzitului intestinal, având o mulțime de proprietăți antioxidante și antibiotice.

Cultivarea legumelor rădăcinoase

Legumele rădăcinoase nu sunt greu de cultivat și de întreținut, ci din contră, acestea cresc ușor pe tot teritoriul României. Rădăcinoasele se cultivă prin semănat direct, cu excepția țelinei care se cultivă prin răsad. Semințele de rădăcinoase pot fi semănate direct în câmp, primăvara devreme, vara sau toamna, dar și în spații închise precum sunt serele și solariile. După ce sunt plantate, rădăcinoasele trebuie udate din abundență astfel încât să fie sporită încolțirea semințelor. Mai apoi, apa primită în mod natural de la ploaie este suficientă, iar udarea mai este necesară doar în perioadele secetoase, numai dimineață.

Legumele rădăcinoase preferă solurile bine drenate, ușoare sau fertile, cu sol afânat. Este foarte important ca terenul pe care vei planta rădăcinoasele să fie plan și fără buruieni. Pentru a pregăti terenul trebuie să faci o arătură de toamna, efectuată la o adâncime de 28-30 cm. Dacă este necesar, în această etapă se vor încorpora și îngrășămintele pe bază de fosfor și potasiu.

Primăvara trebuie realizat grapatul și fertilizate cu azot, iar mai apoi modelarea terenului în straturi ridicate. De cele mai multe ori, cu o săptămâna înainte de semănat are loc și procesul de erbicidare a terenului.

Pământul în care se cultivă aceste legume are nevoie de îngrijire regulată prin îndepărtarea buruienilor care vor lua o cantitate importantă din nutrienții din sol. De asemenea, este important că atunci când sapi să o faci cu mare atenție întrucât plantele rădăcinoase se pot tăia ușor.

Legumele rădăcinoase nu au nevoie de multă lumina, însă nu agreează nici locurile care sunt în totalitate umbrite. Cele mai potrivite zone sunt cele care oferă câteva ore de soare zilnic.

În funcție de tipul culturii, rădăcinoasele pot fi cultivate primăvara, vara și toamna:

• Pătrunjel de rădăcină- primăvara, până la jumătatea lunii martie;
• Păstârnac – primăvara, până la jumătatea lunii martie;
• Țelină – primăvara, în luna aprilie, sau vara-toamna, în perioada mai-iunie;
• Morcov – primăvara, până la jumătatea lunii martie, și vara, în lunile iunie-iulie;
• Ridichi de vară – în perioada aprilie-mai;
• Ridichi de iarnă – se pot cultivă vara și toamna, de regulă, în luna iunie.

Recoltarea și depozitarea

Legumele rădăcinoase trebuie depozitate în spații întunecate, în care temperatura să fie scăzută, în jur de maxim 10 grade Celsius și cu umiditate ridicată. Pentru o păstrare cât mai bună este recomandat ca legumele lovite, stricate, cu atac de boli și dăunători, să fie îndepărtate. Mai mult decât atât, spațiul în care sunt depozitate legumele trebuie să fie unul aerisit.

Aproximativ toate tipurile de rădăcinoase se recoltează toamna, excepție făcând anumite soiuri de ridichi care se pot culege vara. Mai sunt și anumite soiuri de țelină și morcovi de primăvară care pot fi recoltați tot în timpul verii.

În final îți mai spunem că legumele rădăcinoase sunt esențiale în industria alimentară, iar pentru a obține o recoltă bogată atât din punct de vedere calitativ, cât și din punct de vedere cantitativ trebuie să fie cultivate corect.