Tipuri de cereale cultivate in România: Culturi profitabile

De cele mai multe ori cerealele sunt primul lucru la care ne gândim atunci când vine vorba despre o masă delicioasă și echilibrată din punct de vedere nutrițional. Tot la ele ne gândim și atunci când vedem culturi bogate pe suprafețe foarte mari de pământ. Încă din cele mai vechi timpuri, cerealele au jucat un rol foarte important în viața oamenilor. Acestea sunt produsul de bază pe care îl consumăm zi de zi și care include aproximativ 50% din necesarul nostru zilnic de nutrienți, vitamine și minerale. Datorită rolului foarte important pe care îl au în viața noastră, Uniunea Europeană este cel mai mare producător și comerciant de cereale din lume. Astfel, pe terenurile din țara noastră se cultivă diferite tipuri de cereale care au o mulțime de întrebuințări.

Cerealele fac parte din gama de culturi profitabile pe suprafețe mici și medii și sunt un subiect de interes pentru majoritatea fermierilor. Până acum pe blog am abordat diferite subiecte ce țin de depozitarea cerealelor sau cultura porumbului ori cea de tricale, însă astăzi vom face o clasificare a tipurilor de cereale cultivate în România care au o mare cerere pe piața internă și externă. Află toate informațiile de care ai nevoie pentru a începe sau pentru a menține o afacere în acest domeniu, iar apoi alege utilajele agricole de care ai nevoie din site. Magazia lu Costică vine în întâmpinarea ta cu informații valoroase, dar și cu motocultoare, echipamente, unelte și utilaje agricole de cea mai bună calitate și la cel mai bun preț.

Cerealele – ce sunt și de ce sunt importante

Cerealele sunt o grupă de plante din familia Gramineae care cuprinde: grâul, secara, triticale, orzul, ovăzul, porumbul, sorgul, meiul și orezul. Cerealele comestibile sunt cultivate pe o scară largă în cantități mari și sunt pline de nutrienți, vitamine și minerale. Mai mult decât atât, unele dintre ele sunt încărcate cu fibre, proteine și carbohidrați, ceea ce le face oricând o alternativă alimentară sănătoasă și proaspătă. În toate țările dezvoltate și în marea majoritate a celor care se află în curs de dezvoltare, cerealele sunt consumate în cantități substanțiale ca aliment zilnic de bază. Unele cereale, precum grâul, orezul, meiul sau sorgul sunt măcinate până devin făină. Diferite tipuri de pâine sunt făcute direct cu această făină obținută de la cereale.

Cerealele integrale sunt cele care în ultimii ani au cunoscut o mare ascensiune. Acestea pot reduce riscul de a dezvolta anumite boli, printre care se află și diabetul, bolile articulare și cancerul de colon. Principalele alimente obținute din cereale sunt pâinea, cerealele pentru micul dejun, orezul și pastele, toate fiind nelipsite din bucătăriile noastre.

Clasificarea cerealelor

Cerealele sunt împărțite în mai multe tipuri:

Cereale cu gluten

Cerealele care conțin gluten nu sunt recomandate persoanelor care au această intoleranță sau suferă de anumite boli. Este foarte important să cunoaștem care sunt aceste cereale deoarece consumul de gluten poate provoca reacții adverse severe persoanelor care suferă de intoleranță. Așadar, printre aceste cereale se află și:

• grâu
• orz
• secară
• triticale
• mezal

Cereale fără gluten

Cerealele fără gluten sunt folosite în mod obișnuit în alimentația de zi cu zi. Acestea sunt:

• orez
• porumb
• hrișcă
• quinoa
• mei
• amarant

Hai să descoperim împreună care sunt principalele caracteristici ale celor mai cunoscute și cultivate cereale din România.

Grâul

Grâul reprezintă cea mai mare cultură de cereale din lume. Datorită numeroaselor utilizări pe care le oferă, acesta a cunoscut de-a lungul timpului o ascensiune și o popularitate la nivel mondial. Grâul are o importanță deosebită în industria alimentară și se folosește mai ales în producerea făinii. Tulpinile rămase după recoltat se folosesc ca materie primă în fabricarea celulozei, precum și în furajarea animalelor.

În ceea ce privește cultura de grâu, terenurile României sunt potrivite pentru a crește culturi de calitate. Pentru a germina, semințele de grâu au nevoie de temperaturi minime de 1-3° C. Procesul de înfrățire începe când temperatura este de 8-10° C și se oprește la 5° C.

În ceea ce privește umiditatea solului, grâul preferă ca aceasta să fie situată la 70-80% pentru ca semințele să germineze normal. Cele mai mari cerințe față de apă sunt în fazele de înspicat, fecundare și cea ce formare a boabelor.

Grâul preferă solurile cu un pH neutru sau slab acid, cu textură lutoasă sau luto-argiloasă.

Grâul – proprietăți și beneficii

100 de grame de grâu conține 327 de kilocalorii și prezintă o sursă bogată de mai mulți nutrienți esențiali, precum sunt proteinele, fibrele și fosforul. Grâul este format 13% apă, 71% carbohidrați și 1,5% grăsimi. Conținutul său de proteine ​​de 13% este în mare parte gluten. Grâul este o sursă excelentă de vitamine și minerale. Asemenea multor cereale, cantitatea de minerale depinde de solul în care este cultivat. Principalele vitamine sunt: seleniu, mangan, fier, calciu și vitamine B6.

Consumul regulat de grâu sau compuși din acesta aduce beneficii majore pentru sănătate, precum:

• ajută la buna funcționare a intestinelor;
• previne cancerul de colon;
• controlează obezitate;
• crește energia;
• previne apariția diabetului.

Orezul

Orezul este unul dintre cele mai importante tipuri de cereale și carbohidrați din întreaga lume, întrucât este consumat de mai mult de jumătate din populația lumii. Multe bucătării, precum cele din India, China și Asia îl folosesc ca ingredient principal. Culturi de orez în România există și încep să fie tot mai numeroase, cererea de piață devenind din ce în ce mai mare. România se află la limita nordică a culturilor de acest gen din Europa și acestea au fost introduse la noi în țară tocmai pentru a acoperi cererea de piață cu produse românești.

Întrebuințări ale orezului:

• Utilizări industriale, orezul este întrebuințat la fabricarea următoarelor produse: amidon, zahăr, alcool, medicamente, hârtie, carton și altele.
• În gastronomie și în patiserie, la prepararea diverselor alimente sau deserturi, orezul având proprietăți benefice pentru consumatori.
• Nutreț pentru animale! Plantele uscate sunt folosite pentru hrană animalelor după ce este strânsă recolta culturii de orez.
• Împletituri diverse, plantă orezului fiind ușor de mânuit pentru realizarea anumitor obiecte ce pot fi împletite: coșuri, panere, sacoșe etc.

Orez – proprietăți și beneficii

Consumul regulat de orez aduce organismului nostru o serie de beneficii majore:

• energie
• menține presiunea sângelui stabilă
• nu conține colesterol
• previne apariția cancerului
• ajută la îngrijirea pielii

Porumbul

Cultura porumbului este extrem de profitabilă indiferent de suprafața de teren pe care o ai la dispoziție. Pentru a avea o cultură de succes este recomandat să respecți particularitățile plantei. România este unul dintre cei mai mari producători de porumb din Uniunea Europeană. Porumbul are o capacitate de producție cu circa 50% mai mare față de celelalte cereale, dar și o arie largă de răspândire, deoarece este puțin influențată de schimbările climatice. Mai mult decât atât, porumbul are o rezistență mare la secetă, ploi abundente, dar și la boli și dăunători, iar lucrările agrotehnice și de recoltare pot fi mecanizate total.

Porumbul – proprietăți și beneficii

Porumbul este o sursă importante de nutrienți, cum sunt carbohidrații, fibrele, vitaminele și mineralele. Printre ele se numără și complexul de vitamine B, vitamine C, magneziu, fier și potasiu.

Porumbul este o cereală care nu conține gluten, lucru foarte important pentru persoanele care au intoleranță la gluten. De asemenea, porumbul este și o importantă sursă de antioxidanți și fitonutrienți, compuși care au rol protector asupra celulelor. O sută de grame de porumb fiert simplu conține:

• 96 de calorii;
• 21 de grame de carbohidrați;
• 1,5 grame de grăsimi;
• 2,4 grame de fibre;
• 3,4 grame de proteine;
• 73% apă.

Porumbul are o mulțime de utilizări în industrie și în alimentație. În bucătărie el poate fi consumat sub diferite forme, precum fiert, copt, prăjit sau transformat în produse de bază cum sunt făina de porumb, mămăliga, fulgi de porumb sau popcornul. În industria alimentară și farmaceutică, porumbul este folosit sub forma unor derivate, precum sirop de glucoză, dextroză, maltoză și amidon de porumb modificat.

În ceea ce privește producția de biocombustibil, porumbul este utilizat ca sursă de etanol, obținut prin fermentarea zaharurilor din porumb. Porumbul joacă, de asemenea, un rol semnificativ în industria materialelor plastice, fiind folosit pentru producția de bioplastice.

Ovăzul

Ovăzul este cultivat de cele mai multe ori ca plantă furajeră, însă poate fi folosit și în alimentația omului, mai ales pentru că are o valoare nutritivă ridicată. În ultimii ani s-a observat cererea mare de pe piață tocmai pentru a fi folosit și consumat de către om. Ovăzul este o cereală păioasă care se dezvoltă cel mai bine în zonele cu climat umed și răcoros. În ceea ce privește valoarea nutritivă a plantelor de ovăz, acestea conțin zinc, vitamina E, cupru, fier, mangan, magneziu și sunt o sursă importantă de fibre, antioxidanți și proteine. Amestecul de fibre solubile și insolubile este esențial pentru o bună digestie.

Fulgii de ovăz sunt produsul cel mai căutat obținut din această cereală. Având o compoziție nutrițională echilibrată, fulgii de ovăz sunt folosiți în diferite rețete culinare.

Produsele obținute din ovăz sunt o sursă excelentă de energie, reduc absorbția colesterolului, mențin optim nivelul glicemiei și eu proprietăți antioxidante.

În România, cerealele sunt una dintre culturile care au cunoscut o creștere progresivă, grâul și orzul fiind cele mai cultivate cereale de la noi din țară. Mai mult decât atât, România se află în top 3 cei mai mari producători de grâu din Europa.

Dacă vrei să cultivi și tu cereale și nu știi ce să alegi, acordă o atenție deosebită factorilor de mediu pentru că în funcție de aceștia vei știi care dintre ele ba crește și se va dezvolta în zona ta.