Triticale – Ghid complet pentru o cultură profitabilă

În ultimii ani, cultura de triticale a luat din ce în ce mai multă amploare în rândul agricultorilor și fermierilor. Astăzi ți-am pregătit un ghid care cuprinde toate informațiile necesare despre această cultură.

Triticalele, cunoscute în popor și sub denumirea de Triticosecale, sunt plante amfiploide, un hibrid situat între grâu și secară. Dacă e să ne luăm după aspect, triticalele semăna cu grâul, având plantele mai robuste și mai viguroase, cu spice mari și multe spiculețe.

Triticalele sunt cereale folosite din ce în ce mai mult, datorită potențialului de producție de boabe ridicat, fiind folosite ca plante furajere pentru hrana animalelor.

Cultura lor nu este una complicată, triticalele fiind rezistente la boli și dăunători. Mai mult decât atât, semințele lor încolțesc mult mai repede comparativ cu grâul.

Mofologia plantei

Sistemul radicular al plantei este alcătuit din trei tipuri de rădăcini: adventive-embrionare, radiculare și embrionare.

Rădăcinile cresc repede și oferă plantei o rezistență sporită la condițiile nefavorabile din sol. Prin procesul de germinare a bobului se formează 3-5 rădăcini adventive embrionare pe lângă radicula.

Tulpina este compusă din 5 sau 7 noduri și internoduri, iar înălțimea ei variază între 40 – 45 de cm și poate ajunge până la 120-150 cm.

Frunzele au forme diferite și sunt formate din teacă și limb. Nuanța lor variază între nuanțe de verde-închis, verde argintiu sau verde gălbui cu mici pete deschise la culoare.

Spicul este format din mai multe spice mici, iar numărul lor este stabilit în funcție de forma și dimensiunea spicului principal. Astfel spicul poate fi:

• Spic de tip speltoid cu 28-30 de spiculete.
• Spic de tip durum sau turgidum cu 40-42 de spiculete.
• Spic aristat și compact cu 33-36 de spiculete.

Boabele sunt identice cu cele de grâu sau de secară, lungimea lor este cuprinsă între 10 și 12 mm, iar diametrul între 2-3 cm. Culoarea lor poate fi galben verzuie sau galben maronie.

Caracteristicile plantelor

Așa cum spuneam și mai sus, cultura triticalelor are un potențial de productivitate în creștere, este rezistentă la condițiile meteo nefavorabile, dar și la boli și dăunători. Principalele caracteristici sunt:

• Toleranță la secetă – triticalele au nevoie de apă mai puțină comparativ cu grâul și doar în perioada de creștere intensă au nevoie de irigare. Astfel, cultura triticalelor poate rezista la creșterea temperaturii până la 40 de grade Celsius.
• Rezistență la îngheț – hibridul nu necesita căldură, astfel că iarnă pot supraviețui la temperaturi de minus 18-20 de grade Celsius în zona nodului de trunchi, adică la 2-3 cm adâncime în sol.
• Rezistență la boli și dăunători – dacă procesul de plantare are loc în perioada potrivită, iar terenul este pregătit corespunzător, cultura de triticale are o rezistență crescută la boli și dăunători.
• Boabele de triticale au o valoare nutritivă superioară boabelor de orz sau grâu.

Soiuri de triticale

În funcție de scopul lor, triticalele sunt împărțite în trei grupe:

• Cereale.
• Furaje de cereale.
• Furaje

Astfel, conform acestei clasificari, iată care sunt principalele soiuri:

Soiuri de triticale din grupa de cereale

• Altayskiy 5 – este un soi de iarnă cultivat în regiunea Siberiei. Producția medie de cereale în regiune este de 32,6 c / ha, maximul este de 70 c / ha. Înălțimea tufelor este de 105-139 cm, rezistența la adăpost este peste medie
• Yarilo – este un soi cultivat cu preponderență în zona Caucazului de Nord ce are o productivitate de aproximativ 25 de kg/ha.

Soiuri de triticale din grupa furajelor

• Tornada – este un soi de triticale cultivat iarnă în zona Volga- Vyatka sau a Caucazului de Nord. Înălțimea plantelor este cuprinsa între 120 și 160 cm, iar randamentul este de 60 c/ ha.
• Argo – este tot un soi de iarnă ce se cultivă în regiunea Volgăi Inferioare. Randamentul maxim este de 180 kg/ ha.

Cele mai cultivate soiuri românești de triticale sunt: Vlădeasa, Plai, Titan, Colina, Prospect, Solver și Ulpia.

Semanatul triticalelor

Triticalele pot fi semănate în toate regiunile țării, însă zonele care oferă o productivitate mare sunt depresiunile intramontane și regiunile submontane din Transilvania și nordul Moldovei.

Soiurile de triticale exclusiv din grupa furajelor pot fi cultivate și în zonele de câmpie din Dobrogea, Câmpia Română și Câmpia Transilvaniei.

Cultivate ca plantă furajeră, triticalele pot fi cultivate și în zonele de câmpie, precum Câmpia Dobrogei, Câmpia Banatului, Câmpia Transilvaniei și Câmpia Română.

De asemenea, un alt lucru important de menționat este că triticalele pot fi plantate după alte culturi, precum fasole, mazăre, in, răpită, cartofi sau năut.

Nu este recomandată această cultură pe terenuri în care au fost plantate culturile de păioase mai mult de doi ani la rând.

Însămânțarea triticalelor

Pentru o dezvoltare armonioasă și o recoltă bogată este important să se realizeze câțiva pași premergători însămânțării.

Pregătirea terenului

Pentru ca terenul să fie prielnic culturii de triticale trebuie să se realizeze o arătura de vară, cu tractoare noi sau în stare bună, la o adâncime de 20-25 de cm, astfel încât terenul să fie menținut curat de buruieni. Următorul pas constă în arătura de toamna, care se realizează la o adâncime de 18-20 de cm, iar apoi trebuie discuit la 12-15 cm.

Pregătirea patului germinativ poate fi realizată printr-o singură trecere cu combinatorul peste teren cu o zi înainte de însămânțare.

Perioada optimă de semanare a triticalelor este cuprinsă pentru zonele de munte în intervalul 15 septembrie – 1 octombrie, iar pentru zona de câmpie 1-15 octombrie.

Semănarea triticalelor

Înainte de semănare, sămânța de triticale trebuie tratată cu o soluție specială, insecto-fungicide, pentru ca aceasta să-și păstreze calitatea și să capete o mai mare rezistență la boli și dăunători.

În procesul de semanare a triticalelor și atunci când stabilești densitatea lor trebuie să ții cont de cantitatea de apă din sol, de tipul de sol și de predispoziția la boli și dăunători. Densitatea recomandată este de 500-600 de boabe germinabile/mp, iar semințele trebuie plantate la o adâncime de 5-6 cm în sol. Distanța optimă între rânduri trebuie să fie de 12,5 cm, iar pentru un hectar cantitatea de semințe necesară este de aproximativ 300 kg. De asemenea, tot acest proces poate fi făcut atât mecanic cu ajutorul unor semănătoari, cât și manual.

Fertilizarea triticalelor

Comparativ cu cultura de grâu, triticalele necesită aplicarea unor doze moderate de îngrășăminte. Acestea se aplică în două etape:

Fertilizarea de baza

Fertilizarea de bază are loc toamna, ținându-se cont de gradul de fertilitate al solului. Principalele îngrășăminte folosite sunt azotul, fosforul și potasiu. Primele două se aplică toamna, iar azotul se aplică în două părți: o parte toamna și o parte primăvra. Dozele de ingrasamant recomandate sunt:

• soluri cu fertilitate slabă – între 80 și 100 kg de azot/ha, 70 – 90 kg de fosfor/ha, 60 – 70 kg de potasiu/ha
• soluri cu fertilitate medie – 70 – 80 kg de azot/ha, 60 – 70 kg de fosfor/ha, 40 – 50 kg de potasiu/ha
• soluri cu fertilitate ridicată – 60 – 70 kg de azot/ha, 40 – 60 kg de fosfor/ha, fără potasiu

Fertilizarea fazială

Fertilizarea fazială este a doua etapă de fertilizare și se realizează primăvara. Doză de azot recomandată pentru fertilizarea de primăvară a triticalelor este cuprinsă între 60 și 70 kg azot/ha.

Bolile și dăunătorii triticalelor

În cazul în care triticalele nu sunt plantate în perioada recomandată și nu sunt aplicate tratamente corespunzătoare, cultura poate fi afectată de boli și dăunători.

Bolile triticalelor

Principalele boli ale triticalelor sunt:

• Septorioza – supranumită și rugină brună, această boală atacă frunzele plantelor și are forma unor pete neregulate. Nuanța lor este la început brună, iar treptat centrul ei va deveni albicios, iar marginile vor rămâne cu culoarea brună.
• Rugină galbenă – este o boală care atacă frunzele plantelor și încetinește dezvoltarea ei, uscând frunzele sănătoase.

Ambele boli pot fi prevenite dacă semănarea se face toamna tarziu și dacă alegi un soi mai puțin sensibil, precum soiurile cu păi lung.

Dăunătorii triticalelor

Culturile de triticale pot fi afectate de următorii dăunători:

Tripsii – sunt insecte care se răspândesc mai ales în zona de stepă și de silvostepă. Acestea au un aspect cafeniu închis sau negru și o lungime de 1,2 mm. Invazia lor se manifestă prin acoperirea plantei cu o substanță albă, florile căzute și boabele stafidite.

Cărăbușul cerealelor – iernează în sol ca larvă, la o adâncime cuprinsă între 35 și 80 cm. Prin atacul lui, cărăbușul cerealelor desface petalele spicelor, roade petalele florilor și boabele încă din faza de coacere.

Recoltarea triticalelor

Culturile de triticale care vor fi folosite ca fân trebuie recoltate în faza de burduf, înainte de înspicare și înainte ca umiditatea boabelor să ajungă la 16%.

De asmeenea, pentru recoltarea de boabe este necesar că semințele să fie în totalitate coapte.

Depozitarea triticalelor

Triticalele se păstrează depozite bine dezinfectate în prealabil. Pentru a combate insectele din depozite se aplică următoarele produse: Actellic (0,05 -0,1%); Fendona (2-3%); K,Obiol 25 EC (1,56mg s.a./mp), Phostoxin (39/100kg semințe).

La noi în țară, cultura triticalelor este în continuă creștere, acestea fiind căutate pentru export. Întrebuințările lor sunt diverse de la furajarea animalelor, la alimentația omului, în producerea berii și în industria spirtului.

Un ultim lucru important de menținut constă în faptul că este necesar să te asiguri că ai la îndemână pluguri agricole și alte utilaje agricole cu ajutorul cărora îți poți face treaba.