Cultura de Floarea Soarelui: Semănat și Îngrijire

România este una dintre țările Uniunii Europene care ocupă unul dintre primele locuri în ceea ce privește producția de floarea-soarelui. Astfel, dacă vrei și tu să începi să cultivi această plantă citește acest articol până la final pentru că am cuprins în el toate informațiile pe care trebuie să le cunoști.

Floarea soarelui – informații generale

Floarea soarelui este una dintre cele mai răspândite plante oleifere din România. Din semințele ei se obține cel mai căutat și consumat ulei, atât din țara noastră, cât și din Europa. Datorită faptului că poate fi întrebuințată în mai multe moduri, iar cererea de ulei este într-un proces de creștere continuă, foarte mulți fermieri tind să se îndrepte spre cultivarea ei.

Floarea soarelui face parte din ordinul Compositales (Asterales), familia Compositae (Asteraceae), subfamilia Tubuliflorae, tribul Heliantheae, subtribul Helianthine, genul Helianthus1 L. Aceasta este originară din America Centrală și de Nord și s-a răspândit pe tot globul, mai ales pentru că din ea se poate obține uleiul. În România, floarea soarelui este cultivată în cantități mari, mai ales în Câmpia Română, Dobrogea și Câmpia de Vest.

Din punct de vedere al industrializării, din floarea soarelui se obține ulei, iar în urma acestui proces rămân șroturile care sunt utilizate în hrana animalelor. Totodată, și pălăriile rămase în urma tăierii și turtele de calitate slabe rămase în urma extragerii uleiului se folosesc tot ca furaje pentru animale. Turtele de calitate superioară sunt folosite pentru prepararea halvalei.

O altă întrebuințare a florii soarelui constă în producerea mierii de albina, planta având în mod natural o mare cantitate de polen.

Din cojile semintelor se fabrică carbonat de potasiu, furfurol, dar și drojdie furajeră, plăci fibrolemnoase, alcool etilic, bioxid de carbon lichid și lignină.

Soiuri și tipuri de semințe de floarea soarelui: Ce sa alegi?

Cultura de floarea-soarelui este una dintre cele mai importante culturi oleaginoase, având o gamă variată de soiuri și tipuri de semințe. Alegerea corectă a semințelor este esențială pentru obținerea unei recolte bogate și de calitate și pentru estimarea corectă când se seamănă floarea soarelui.

Clasificarea semințelor de floarea-soarelui

Semințele de floarea-soarelui pot fi clasificate în funcție de mai mulți factori, printre care:

• Scopul cultivării (pentru ulei sau pentru consum direct)
• Conținutul de acid oleic
• Toleranța la boli și condițiile climatice.

Principalele soiuri de semințe de floarea soarelui sunt:

În funcție de destinație

• Soiuri pentru producția de ulei – folosite pentru extracția uleiului, având un conținut ridicat de grăsimi.
• Soiuri pentru consum alimentar (snack-uri) – cu semințe mari, destinate consumului prăjit sau în produse de panificație.
• Soiuri pentru hrană animală – utilizate în hrana păsărilor și animalelor datorită conținutului nutritiv.

În funcție de compoziția uleiului

• Soiuri linoleice – conțin un echilibru între acizi grași, fiind cele mai comune.
• Soiuri high oleic – au un conținut ridicat de acid oleic (peste 80%), fiind mai sănătoase și mai rezistente la oxidare.
• Soiuri high stearic-high oleic – mai rare, utilizate în industria alimentară și cosmetică.

În funcție de aspectul semințelor

• Semințe cu coajă neagră – utilizate în producția de ulei.
• Semințe cu coajă dungată – mai mari, destinate consumului direct.
• Semințe de floarea-soarelui confecționate genetic – obținute prin ameliorare pentru rezistență la boli și secetă.

În funcție de perioada de vegetație

• Soiuri timpurii – se maturizează rapid și sunt potrivite pentru zonele cu sezoane scurte.
• Soiuri semitimpurii și medii – oferă un randament mai bun în condiții favorabile.
• Soiuri tardive – au o perioadă lungă de maturizare și necesită un climat cald.

Ce factori să iei în considerare la alegerea semințelor?

• Productivitatea soiului – Alege un soi care oferă un randament ridicat, adaptat condițiilor din zona ta.
• Toleranța la secetă și boli – Unele soiuri sunt mai rezistente la secetă, mană, putregai sau alte boli specifice.
• Perioada de vegetație – Soiurile pot avea maturitate timpurie, medie sau târzie. În funcție de climat, alege un soi care să se potrivească sezonului de cultivare.
• Tipul de sol – Unele soiuri au o toleranță mai bună la solurile mai acide sau mai argiloase.

De ce este importantă cultura de floarea soarelui?

Importanța și necesitatea culturii de floarea soarelui este redată de utilizarea ei pe scară largă în alimentația omului, dar și în hrana animalelor.

Spuneam mai sus că uleiul de floarea soarelui este unul dintre cele mai folosite uleiuri din Europa, iar asta pentru că are o calitate superioară, un gust, un miros și o culoare plăcută. De asemenea, uleiul de floarea soarelui este considerat a fi unul dintre cele mai bune uleiuri vegetale, datorită conținutului ridicat de acizi grași nesaturați. Acesta conține un număr mic de grăsimi saturate și colesterol, dar și un conținut ridicat de vitamine, precum E, B5, B1, B3,A, D și K.

Și semințele de floarea-soarelui pot fi consumate ca atare asigurând în jur de 550 de calorii la 100 de grame consumate. Ele se folosesc și în amestecuri de semințe și fulgi pentru mic dejun, dar și în produse de patiserie și panificație.

Merită să cultivi floarea soarelui?

Ei bine, după tot ce am enumerat până acum, răspunsul este da. Floarea soarelui are un spectru larg de utilizări, putând fi folosită întreaga plantă. Cererea pentru uleiul de floarea soarelui este din ce în ce mai ridicată, iar tehnologia cultivării este mecanizată în întregime, astfel că întreținerea și cultivarea ei nu sunt procese complicate.

Mai mult decât atât, planta se adaptează foarte bine în țara noastră, în prezent potențialul de producție fiind ridicat.

Din punct de vedere financiar, cultivarea florii soarelui este o afacere profitabilă, întrucât nivelul prețului la produs este unul foarte bun.

Unde poți cultiva floarea soarelui în România?

Floarea soarelui poate fi cultivată în multe zone din țara noastră, însă doar anumite zone întrunesc toate condițiile de cultivare și întreținere. Iată care sunt aceste zone:

• Zona I – Câmpia Română și Dobrogea pe solurile de tip cernoziom și Câmpia de Vest;
• Zona a II-a – Lunca Dunării;
• Zona a III-a – Câmpia Română și Dobrogea pe suprafețe neirigate cu soluri de tip preluvosoluri roșcate și cernoziomuri, iar în Dobrogea și pe soluri bălane;
• Zona a IV-a – Câmpia Găvanu-Burdea (cu asociații de vertisoluri), Câmpia Leu-Rotunda și Câmpia Pleniţa (cu cernoziomuri levigate și preluvosoluri roșcate);
• Zona a V-a – Câmpia Jijiei, podișul Bârladului și Câmpia Transilvaniei;
• Zona a VI-a – Podișul Moldovenesc, Piemonturile Vestice și Piemontul Getic sudic.

Tehnologia de cultură la floarea soarelui

Plantele premergătoare

Floarea soarelui nu este o plantă sensibilă la plantele premergătoare. Cele mai bune rezultate se obțin după culturile cu recoltare timpurie, precum cereale păioase de toamnă, grâu de toamnă, mazăre sau porumb. Din cauza bolilor comune, plantele care trebuie evitate ca premergătoare pentru floarea soarelui sunt fasole, soia și rapița. Monocultura este exclusă din cauza atacului de boli, dar și din cauza atacului de Orobanche. Floarea-soarelui poate reveni pe același teren după minimum 6 ani.

Fertilizarea

În prima perioadă de vegetație, absorbția elementelor nutritive este rapidă. Aproximativ 66% din elementele nutritive sunt absorbite în primele 2 luni. În cazul în care nu este aprovizionată bine din punct de vedere nutritiv în primele 3-5 săptămâni, planta formează flori puține și astfel producția rămâne mică.

Pregătirea terenului pentru cultura de floarea soarelui

Înainte de a începe cultivarea propriu-zisă, terenul trebuie foarte bine pregătit, astfel încât să poată asigura o dezvoltare sănătoasă a plantei și o producție optimă.

Arătura

Cu ajutorul unor tractoare, primele lucrări care trebuie făcute după recoltarea plantei premergătoare sunt:

• Lucrările de dezmiristit
• Arătura cu pluguri agricole precum plugul în agregat cu grapa stelată sau grapa inelara
• Până toamna terenul trebuie să fie curat de buruieni și afânat, cu ajutorul lucrărilor de întreținere a arăturii.
• Arătura se efectuează la adâncimea de 22-25 cm. Adâncimea poate fi mai mare în cazul terenurilor îmburuienate, cu cantități mari de resturi vegetale și în cazul solurilor compactate.

Fertilizarea solului

Fertilizarea are un rol primordial în obținerea unei producții de floarea soarelui în cantitate mare și de calitate superioară. La 100 de kg de producție de semințe este necesar:

• Azot – 1,8-3,5 kg
• Fosfor – 0,29-0,7 kg
• Potasiu – 0,38-1,65 kg
• Calciu – 0,11 kg
• Magneziu – 0,18-0,23 kg

Sămânța și semănatul

Pentru avea o producție bună din toate punctele de vedere, sămânța trebuie să fie de buna calitate și trebuie tratată adecvat. De asmeenea, semănatul trebuie realizat la momentul oportun cu ajutorul unor utilaje speciale, precum semănătorile.

Semințele potrivite pentru semănat sunt cele cu puritate fizică de peste 98% și germinație de peste 85%. Totodată, ele nu trebuie să aibă spărturi sau fisuri, să fie cât mai uniforme și cu masa a 1.000 de boabe (MMB) cât mai ridicată.

Tratamentul semințelor

Tot îniante de semănare este necesar să efectuezi un tratament semințelor cu un produs omologat în special împotriva bolilor și a dăunătorilor, precum:

• Mana (Plasmopara helianthi)
• Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum)
• Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea)
• Gărgărița frunzelor (Tanymecus dilaticollis) – în cazul prezenței acestui dăunător
• Viermi sârmă (Agriotes sp.)

Când se seamănă floarea soarelui

Perioada recomandată pentru semanatul florii soarelui este caracterizată de: dimineața, la ora 07:00, în adâncimea de semănat să se înregistreze temperatura de 7 grade Celsius, iar vremea să se afle în curs de încălzire. De regulă, aceste condiții se înregistrează în perioada 25 martie – 15 aprilie, plus-minus 10 zile.

Adâncimea de semănat recomandată este de 4-5 cm la solurile mai grele și umede și la 5-6 cm pe solurile mai ușoare și mai uscate.

Distanța între rânduri

Distanța optimă între rânduri este de aproximativ 7- cm. În cazul în care irigarea se face pe brazde, atunci distanța între rânduri poate fi de 80 de cm.

Densitatea de semănat

În cazul unei culturi neirigate, densitatea recomandată este între 45 și 55 de mii de plante recoltabile la hectar, iar în cazul culturii irigate, densitatea optimă este între 55 și 65 de mii, cu mențiunea că limita superioară se aplică doar în cazul culturii cu hibrizi de talie mai redusă.

Întreținerea culturii de floarea soarelui

De modul în care este întreținută, cultura de floarea soarelui va avea o producție ridicată și o calitate superioară.

Floarea soarelui este o plantă rezistentă la secetă, doar că în anii cu precipitații reduse se recomandă instalarea unui sistem de irigare, în care să se aplice 1-4 udari de 400-800 metri cubi la hectar.

Polenizarea este un alt factor important. Cele mai importante insecte polenizatoare sunt albinele melifere, astfel că la fiecare hectar trebuie amplasate câte 2 familii de albine în apropiere, atunci când încep să apară primele flori în cultură.

Irigarea culturii de floarea soarelui

Cultura de floarea soarelui este relativ rezistentă la secetă datorită rădăcinilor sale adânci, care pot extrage apa din straturile inferioare ale solului. Cu toate acestea, pentru a obține producții maxime și de calitate superioară, este necesară o gestionare eficientă a irigației atunci cand se seamana floarea soarelui mai ales în zonele cu precipitații insuficiente.

Importanța irigației pentru floarea-soarelui

• Creșterea producției – O cultură bine irigată poate crește randamentul cu până la 30-50% față de o cultură neirigată, mai ales în anii secetoși.
• Îmbunătățirea calității semințelor – Un aport constant de apă în fazele critice de dezvoltare ajută la obținerea unor semințe mai mari, cu un conținut ridicat de ulei.
• Reducerea stresului hidric – Lipsa apei în perioadele esențiale, ca atunci cand se cultiva floarea soarelui poate duce la o dezvoltare incompletă a capitulului și la scăderea semnificativă a producției.

Perioade critice pentru irigare

Floarea-soarelui nu necesită irigare pe tot parcursul ciclului de vegetație, dar sunt câteva etape în care apa joacă un rol esențial:

• Germinare și răsărire (0-20 zile) – Solul trebuie să fie suficient de umed atunci cand se cultiva floarea soarelui pentru a permite o răsărire uniformă. Deficitul de apă în această fază poate duce la o densitate redusă a plantelor.
• Formarea butonului floral (30-50 zile) – Este una dintre cele mai sensibile etape. Lipsa apei poate duce la dezvoltarea incompletă a capitulului.
• Înflorire și polenizare (60-75 zile) – Aceasta este cea mai importantă etapă pentru producție. Dacă există un deficit de apă, plantele pot forma semințe insuficient dezvoltate sau chiar sterile.
• Umplerea semințelor și maturitatea (80-100 zile) – O cantitate optimă de apă în această fază asigură o umplere completă a semințelor și un conținut mai ridicat de ulei.

Cantitatea optimă de apă pentru floarea-soarelui

Consumul total de apă pe întreaga perioadă de vegetație variază între 400 și 600 mm, în funcție de tipul solului și condițiile climatice.

În regiunile secetoase, se recomandă aplicarea a 2-3 udări suplimentare, cu norme de 30-50 mm per aplicare, în funcție de umiditatea solului.

Combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor

Buruienile concurează cu planta pentru nutrienți, astfel că se impune necesar eliminarea lor cât mai devreme. În cazul în care nu este acordată suficientă atenție acestui detaliu, buruienile sunt în măsură să compromită aproximativ 50% din producție.

Cei mai frecvenți și periculoși dăunători pentru floarea soarelui sunt rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) și viermii sârmă (Agriotes spp). Rotația culturii și tratamentul la semințe elimină posibilitatea apariției lor.

Cele mai întâlnite boli ale plantelor de floarea soarelui sunt:

• mana (Plasmopara helianthi)
• putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum)
• pătarea brună și frângerea tulpinilor (Phomopsis helianthi)
• pătarea neagră a tulpinilor (Phoma macdonaldi)
• putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea)

Pentru a reduce posibilitatea unui atac trebuie să respecți rotația culturilor, epoca optimă pentru cultivare și densitatea recomandată în funcție de specificul fiecărui hibrid.

Rotația culturilor de floarea soarelui: Importanta

Rotația culturilor este o practică agricolă esențială care implică alternarea diverselor culturi pe un teren agricol, pentru a menține sănătatea solului și a reduce riscurile asociate cu monoculturile. Floarea-soarelui, fiind o cultură oleaginoasă valoroasă, beneficiază enorm de pe urma unei rotații corecte. Iată de ce rotația culturilor este importantă pentru cultivarea florii-soarelui și ce beneficii aduce:

Reducerea riscurilor de epuizare a solului

Floarea-soarelui consumă o cantitate semnificativă de nutrienți din sol, în special azot, potasiu și fosfor. Cultivarea acesteia pe aceeași suprafață an de an poate duce la epuizarea rapidă a acestor elemente esențiale. Prin rotirea cu alte culturi, se permite solului să își refacă rezervele de nutrienți și să își mențină fertilitatea. De exemplu, culturi precum leguminoasele (mazăre, fasole, soia) fixează azotul în sol, îmbunătățind calitatea acestuia pentru floarea-soarelui.

Reducerea riscurilor de boli și dăunători

Floarea-soarelui este susceptibilă la diverse boli și dăunători, cum ar fi mană, putregaiul rădăcinilor și insectele care atacă semințele. Monocultura favorizează acumularea acestora în sol și crește riscul de infestare. Prin alternarea florii-soarelui cu alte culturi, ciclul de viață al dăunătorilor și al agenților patogeni este întrerupt, reducând astfel riscurile pentru recolta viitoare.

Îmbunătățirea structurii solului

Culturile de floarea-soarelui pot lăsa solul compactat, în special atunci când sunt cultivate pe terenuri grele sau în condiții de secetă. Prin rotirea culturilor cu plante care au rădăcini diferite și structuri mai flexibile (cum ar fi grâul sau porumbul), se ajută la îmbunătățirea structurii solului. Rădăcinile acestor culturi pot desface solul, permițând o mai bună infiltrare a apei și prevenind erodarea acestuia.

Exemple de rotație a culturilor pentru floarea-soarelui:

• Floarea-soarelui → Leguminoase (mazăre, fasole) – Leguminoasele ajută la refacerea azotului în sol, ceea ce este benefic pentru următoarea cultură de floarea-soarelui.
• Floarea-soarelui → Porumb – Porumbul are o structură diferită a rădăcinilor și nu concurentă directă cu floarea-soarelui, iar alternarea acestora ajută la menținerea unui sol sănătos.
• Floarea-soarelui → Grâu sau orz – Aceste culturi de iarnă permit solului să fie utilizat pe parcursul întregului an, evitând stagnarea și asigurând o mai bună utilizare a resurselor solului.

Recoltarea florii-soarelui

Cel mai bun moment pentru recoltare este atunci când umiditatea semințelor este de 10-13%. În acel moment 70% dintre calatidii sunt uscate și 30% au culoarea brună. Calendaristic, momentele acestea sunt în țara noastră în ultima decadă a lunii august și mijlocul lunii septembrie, cu diferențe în funcție de zonă, condiții climatice și hibrid cultivat.

După recoltarea, semințele de floarea soarelui trebuie uscate, până ce nivelul de umiditate ajunge la 6%. În magaziile sau spațiile în care sunt depozitate, temperatura optimă trebuie menținută sub 20 de grade Celsius.

Depozitarea culturii de floarea soarelui

Floarea-soarelui este una dintre cele mai importante culturi oleaginoase, iar depozitarea corectă a semințelor este esențială pentru menținerea calității acestora. Gestionarea necorespunzătoare poate duce la pierderi semnificative prin degradare, dezvoltarea mucegaiurilor sau scăderea conținutului de ulei.

Recoltarea și pregătirea pentru depozitare

Pentru o depozitare eficientă, semințele trebuie să fie recoltate și pregătite corespunzător.

• Momentul optim de recoltare – Semințele trebuie recoltate când umiditatea este între 10-13% și când capitulele sunt complet uscate. O recoltare prea devreme poate duce la semințe umede, predispuse la mucegai.
• Curățarea semințelor – Eliminarea impurităților (resturi vegetale, praf) este esențială pentru prevenirea dezvoltării microorganismelor dăunătoare.
• Uscarea semințelor – Dacă umiditatea depășește 10%, este recomandată uscarea înainte de depozitare, fie natural (în spații bine aerisite), fie mecanic (prin uscătoare).

Condiții optime pentru depozitare

Pentru a preveni degradarea semințelor, trebuie respectate câteva condiții esențiale:

• Temperatura optimă – Ideal sub 15°C, iar pentru perioade lungi de păstrare, sub 10°C. Temperaturile ridicate pot favoriza oxidarea uleiului și dezvoltarea insectelor.
• Umiditate scăzută – Umiditatea aerului trebuie menținută sub 70%, iar umiditatea semințelor între 7-9% pentru a evita apariția mucegaiului.
• Ventilație bună – Spațiile de depozitare trebuie să fie bine aerisite pentru a preveni acumularea de căldură și umiditate.
• Protecție împotriva dăunătorilor – Semințele trebuie protejate împotriva insectelor și rozătoarelor prin măsuri de igienizare și tratamente specifice.

Metode de depozitare

În funcție de cantitatea de semințe și durata depozitării, se pot folosi mai multe metode:

• Depozitarea în silozuri – Ideală pentru cantități mari, silozurile permit controlul temperaturii, umidității și ventilației.
• Depozitarea în magazii – Se recomandă așezarea semințelor în straturi subțiri și utilizarea unor paleți pentru a preveni contactul direct cu podeaua.
• Depozitarea în saci – Potrivită pentru cantități mai mici, dar necesită un mediu bine aerisit și ferit de umiditate.

Întrebări frecvente (FAQ)

In cat timp rasare floarea soarelui?

Floarea-soarelui răsare, în general, în 5-10 zile după semănat, în funcție de temperatura solului și umiditate. Temperaturile optime pentru germinare sunt între 8-10°C, iar la temperaturi mai ridicate, răsărirea poate fi mai rapidă.

Care este perioada optimă de semănat?

Semănatul se face, de obicei, între 15 martie și 15 aprilie, atunci când temperatura solului depășește 7-8°C la adâncimea de semănat.

Ce densitate de semănat este recomandată?

Densitatea optimă variază în funcție de hibridul folosit și de condițiile climatice, fiind între 45.000 și 60.000 de plante/ha pentru hibrizii clasici.

Spor la treabă!