Tipuri de Sol: Caracteristicile celor mai fertile soluri

România este una dintre țările care are cele mai fertile terenuri din toată lumea. În toată lumea există o mare varietate și tipuri de ecosisteme ale căror caracteristici depind de tipul de sol, de climă și de condițiile de mediu din fiecare zonă. Tipul de sol esre redat de cinci factori de formare, iar aceștia sunt: clima, roca de bază, relieful, vremea și organismele care trăiesc în ea.

Astăzi vom dezbate și noi acest subiect întrucât este necesar să cunoști care sunt tipurile de sol, dar și cele mai fertile dintre ele dacă vrei să înființezi diferite culturi, precum cultura cartofilor sau cultura porumbului.

Ce reprezintă solul?

Solul este parte de suprafață a scoarței terestre, activă biologic, care provine din dezintegrarea ori alterarea fizică și chimică a rocilor și a reziduurilor activităților ființelor vii care supraviețuiesc pe ea.

În fiecare zonă a Pământului există un tip de sol diferit. Acest lucru se întâmplă pentru că factorii de formare a solului se schimbă în spațiu. Spre exemplu, clima nu este aceeași pe toată planeta, iar asemeenea ei, nici relieful și nici organismele care trăiesc în ea nu sunt aceleași.

Solul este compus din diferite componente, precum roci, argilă, nisip, humus și minerale. Componentele solului sunt clasificate în:

• Organice – resturile de plante și animale
• Anorganice – nisipul, apa, aerul și argila.

Humusul este un material organic care se descompune și creează solurile fertile. Pornind de la uscarea frunzelor și până la dezintegrarea cadavrelor de insecte, toate fac parte din humusul solului. Humusul se regăsește în straturile superioare și, împreună cu unele minerale, formează o culoare gălbuie negru, oferind un grad ridicat de fertilitate solului.

Caracteristicile solului

Caracteristicile solului se împart în trei categorii:

Caracteristici fizice:

• Textura – este factorul care determină proporția în care se găsesc particule minerale de dimensiuni diferite care sunt prezente în sol.
• Structura – reprezintă modul în care particulele de sol se reunesc pentru a forma agregate.
• Densitatea – este factorul care influențează distribuția vegetației. Solurile dense sunt capabile să susțină mai multă vegetație.
• Temperatura – influențează distribuția vegetației, mai ales la altitudine.
• Culoarea – depinde de componentele solului și variază în funcție de cantitate de umiditate prezentă în sol.

Caracteristici chimice

• Fertilitatea – reprezintă cantitatea de nutrienți disponibili pentru plante
• Ph – reprezintă aciditatea, neutralitatea sau alcalinitatea solului.
• Capacitatea de schimb – capacitatea solului de a putea face schimb de argilă și humus, transferand substanțele nutritive către plante prin captarea particulelor minerale.

Caracteristici biologice

• Speciile de organisme care trăiesc în ea – animale, bacterii, ciuperci.

Tipuri de sol

Tipurile de sol sunt departajate de cinci factori: tipul de rocă din care provine solul, caracteristicile topografice ale zonei, clima, vremea și organismele vii care locuiesc în el.

Soluri nisipoase

De regulă, solul nisipos este alcătuit din nisip, argilă și lut și are o textură abrazivă. Dacă nu este întreținut cum trebuie, solul nisipos tinde să se usuce foarte repede și să ducă astfel la deshidratarea plantelor.

Pentru a favoriza dezvoltarea culturilor, solul nisipos trebuie să fie amestecat cu turbă și să fie pregătit cu 2 săptămâni înainte de plantare.

Solurile nisipoase sunt ideale pentru legume, bulbi, plante anuale și pentru o gama largă de conifere, de aceea li se acorda o mare atenție în procesul de pregătire și tratare. Solurile nisipoase se bucură de drenare bună și se încălzesc repede după trecerea iernii, astfel că sunt ideale pentru cultivarea de legume timpurii, precum ceapa, morcov și sparanghel.

Soluri calcaroase

Solurile calcaroase se disting foarte ușor. Aceste au culoare maro și multe pietre de diferite dimensiuni pe deasupra. Acest tip de sol este bogat în nutrienți și vitamine pentru plante, precum calciu, magneziu, fosfor, molibden și mangan.

Pe un astfel de sol se poate cultiva fără probleme morcovi, vinetel, varză, roșii și pepeni.

Proprietățile sale pot fi îmbunătățite foarte ușor, furnizând în mod regulat îngrășăminte organice precum compost și / sau ierburi care sunt tăiate în grădină.

Soluri umede

Solurile umede sunt bogate în materie organică în descompunere și au o nuanță negricioasă. Acestea rețin cantități mari de apă și sunt excelente pentru agricultură. Principalele legume care se pot cultiva pe solurile umede sunt:

• Varza – este o cultură care are nevoie de udare frecventă. În timpul sezonului de creștere, este deosebit de important să se mențină nivelul de umiditate.
• Castraveții – sunt o altă cultură care va fi afectată de lipsa de umiditate. Acestea trebuie udate în timpul înfloririi și fructificării.

Solul argilos

Solul argilos este caracterizat printr-un conținut ridicat de particule fine de argilă (peste 40%). Acest tip de sol are o textură fină și devine lipicios atunci când este umed, iar în condiții de secetă, se întărește și formează crăpături. Datorită compoziției sale, reține bine apa și substanțele nutritive, însă poate avea o drenare deficitară, ceea ce face dificilă creșterea anumitor plante. În agricultură, solurile argiloase sunt apreciate pentru fertilitatea lor, dar necesită lucrări suplimentare pentru a îmbunătăți aerarea și drenajul. Se găsesc frecvent în zonele cu climă temperată și pot fi ameliorate prin adăugarea de nisip sau materie organică.

Solul nămolos

Solul nămolos este o combinație de particule fine de nisip, argilă și materie organică în proporții variabile. Este bogat în nutrienți și are o capacitate excelentă de reținere a apei. Textura sa moale și friabilă îl face ușor de lucrat și foarte fertil. Se întâlnește adesea în zonele de luncă sau de-a lungul râurilor, unde depunerile aluvionare contribuie la formarea unui strat bogat în minerale. Este ideal pentru agricultură, susținând culturi diverse, însă poate deveni prea umed în perioadele ploioase.

Solul negru

Solul negru, cunoscut și sub numele de cernoziom, este unul dintre cele mai fertile tipuri de sol din lume. Caracteristicile solului constau în faptul că este bogat în humus, ceea ce îi conferă o culoare închisă și o capacitate ridicată de reținere a apei și substanțelor nutritive. Se găsește în special în zonele de stepă și pășune, fiind ideal pentru culturi de grâu, porumb și floarea-soarelui. Acest sol este profund, bine structurat și extrem de productiv, fiind și cel mai fertil sol, însă necesită o gestionare atentă pentru a preveni eroziunea și degradarea prin monocultură intensivă.

Solurile loessice

Solurile loessice sunt formate din depuneri eoliene de praf fin, bogate în minerale precum cuarț și calciu. Acestea sunt foarte fertile datorită texturii poroase, care permite o bună aerare și reținere a apei. Se întâlnesc în zone temperate și sunt ideale pentru agricultură, susținând culturi precum grâul și vița-de-vie. Cu toate acestea, solurile loessice sunt susceptibile la eroziune eoliană și hidrică, necesitând măsuri speciale de protecție, cum ar fi plantarea de perdele forestiere.

Solurile podzolice

Solurile podzolice sunt caracteristice regiunilor reci și umede, fiind influențate de vegetația de conifere. Au un profil clar stratificat, cu un orizont superior albicios, rezultat al spălării intense a mineralelor și materiei organice. Sunt acide și sărace în nutrienți, având o fertilitate redusă pentru agricultură. Cu toate acestea, pot fi ameliorate prin aplicarea de îngrășăminte și corectarea acidității cu var.

Solurile lateritice

Solurile lateritice se formează în regiunile tropicale și ecuatoriale, unde ploile abundente spală majoritatea substanțelor nutritive, lăsând în urmă oxizi de fier și aluminiu, care conferă solului o culoare roșiatică. Caracteristicile solului sunt evidențiate de faptul că sunt slab fertile, necesitând îmbogățire cu materie organică pentru utilizare agricolă. Totuși, sunt utilizate pentru culturile de arbori tropicali, precum cafeaua și cacao.

Solurile saline

Solurile saline conțin cantități mari de săruri solubile, ceea ce le face inadecvate pentru majoritatea culturilor agricole. Se formează în zone aride sau semiaride, unde evaporarea intensă aduce sărurile la suprafață. Pot fi ameliorate prin spălare intensivă cu apă și îmbunătățirea drenajului. Dacă nu sunt gestionate corespunzător, pot duce la deșertificare.

Care este cel mai fertil sol?

Cel mai fertil sol este solul negru (cernoziomul). Acesta este bogat în humus și substanțe nutritive esențiale pentru creșterea plantelor, având o capacitate excelentă de reținere a apei și a mineralelor. Cernoziomul are o structură bine definită, este profund și favorizează dezvoltarea sistemului radicular al plantelor, ceea ce îl face ideal pentru agricultură.

Se găsește în special în regiunile de stepă din Europa de Est, America de Nord și Asia Centrală și susține culturi importante precum grâul, porumbul, floarea-soarelui și legumele. Datorită fertilității sale naturale, acest sol necesită mai puține îngrășăminte artificiale, însă trebuie protejat împotriva eroziunii și degradării cauzate de monocultura intensivă. În România, cernoziomul se găsește predominant în Câmpia Română, Câmpia de Vest și Dobrogea.

Importanța tipului de sol pentru grădinărit și agricultură

Tipul de sol influențează direct creșterea plantelor, producția agricolă și sănătatea culturilor. Proprietățile solului, cum ar fi textura, fertilitatea, drenajul și capacitatea de reținere a apei, sunt caracteristicile solului care determină ce tipuri de culturi pot fi cultivate eficient.

Principalele tipuri de soluri și impactul lor în agricultură și grădinărit

• Solul argilos – Reține bine apa și nutrienții, dar are drenaj slab. Este fertil, dar necesită îmbunătățiri pentru a preveni compactarea, cum ar fi adăugarea de nisip și materie organică. Ideal pentru grădini și culturi care necesită umiditate, cum ar fi legumele cu rădăcini adânci (morcovi, sfeclă).
• Solul nămolos – Este bogat în nutrienți, reține apa și este ușor de lucrat. Este excelent pentru agricultură și grădinărit, susținând culturi diverse, inclusiv legume, pomi fructiferi și flori ornamentale.
• Solul negru (cernoziomul) – Cel mai fertil sol, ideal pentru culturi de cereale (grâu, porumb), legume și floarea-soarelui. Se găsește în câmpiile României și este perfect pentru agricultură intensivă.
• Solurile loessice – Bine aerate, cu o capacitate bună de reținere a apei, sunt ideale pentru grădinărit și culturi agricole, dar necesită protecție împotriva eroziunii.
• Solurile podzolice – Sărace în nutrienți și acide, nu sunt potrivite pentru agricultură fără amendamente (var și îngrășăminte). Sunt folosite mai ales pentru păduri și plante rezistente la aciditate.
• Solurile lateritice – Slabe în nutrienți, specifice zonelor tropicale, necesită îmbogățire pentru a putea susține culturi agricole.
• Solurile saline – Conțin prea multe săruri, afectând creșterea plantelor. Necesită spălare și îmbunătățiri pentru a putea fi folosite în agricultură.

Sfaturi pentru ingrijire, in functie de tipul de sol

Indiferent de tipul de sol pe care îl ai în grădina sau pe terenul agricol, există câteva principii generale care pot îmbunătăți sănătatea și fertilitatea solului, contribuind la creșterea plantelor sănătoase și la obținerea unor recolte bune.

• Îmbogățirea cu materie organică – Unul dintre cele mai eficiente moduri de a îmbunătăți orice tip de sol este adăugarea de materie organică (compost, gunoi de grajd, mulci). Aceasta ajută la crearea unui sol mai poros, îmbunătățește structura acestuia și îi sporește capacitatea de reținere a apei și nutrienților. În solurile sărace sau dense, aceasta poate îmbunătăți aerarea și drenajul.
• Corectarea pH-ului solului – Fiecare plantă are preferințe specifice în ceea ce privește pH-ul solului, iar solurile acide sau alcaline pot inhiba creșterea plantelor. Este important să verifici pH-ul solului și să-l corectezi dacă este necesar, folosind var pentru solurile acide sau sulf pentru solurile alcaline. Aceasta va ajuta la creșterea disponibilității nutrienților.
• Gestionarea apei și drenajul – Multe tipuri de sol, cum ar fi cele argiloase sau saline, pot avea probleme cu drenajul. Este esențial să nu suprairigi, dar și să asiguri un drenaj adecvat pentru a preveni stagnarea apei. Folosirea mulciului poate ajuta la menținerea umidității, dar și să protejeze solul de evaporarea rapidă a apei în zilele calde.
• Aerarea solului – Aerarea este importantă pentru toate tipurile de sol, mai ales pentru cele care se compactează ușor (cum ar fi solurile argiloase). Prin arăt sau greblat ușor, se îmbunătățește circulația aerului și se permite rădăcinilor plantelor să se dezvolte mai bine. În solurile dense, aerarea previne formarea crăpăturilor și a blocajelor care pot inhiba dezvoltarea rădăcinilor.
• Fertilizarea echilibrată – Fertilizarea corectă este esențială pentru menținerea unui sol sănătos. Deși unele soluri sunt foarte fertile (cum ar fi cernoziomul), altele pot necesita suplimentarea cu îngrășăminte organice sau chimice. Este important să folosești fertilizanți potriviți tipului de sol și necesităților culturilor tale, evitând excesul de azot care poate dăuna plantelor.
• Rotirea culturilor – Rotirea culturilor este o practică agricolă importantă care ajută la prevenirea epuizării solului de nutrienți și la reducerea riscului de boli și dăunători. Alternarea plantelor care au cerințe nutritive diferite poate menține echilibrul solului și poate îmbunătăți calitatea acestuia.
• Protecția solului de eroziune – Eroziunea solului poate fi un risc major, mai ales în zonele cu soluri ușor erodabile sau în regiunile montane. Plantele de acoperire și terasele sunt soluții eficiente pentru prevenirea eroziunii. În plus, este important să menții un strat de mulci pe sol pentru a proteja suprafața de apă și vânt.

Ph-ul solului

Există perioade în care solul este prea acid sau alcalin și nu poate susține vegetația sau culturile. Astfel, atunci când vrei să schimbi Ph-ul solului și să-l faci mai acid, poți apela la:

• Pulbere de sulf: efectul este lent (6 – 8 luni), dar fiind foarte ieftin este cel mai des folosit. Trebuie să adăugăm 150 până la 250g / m2 și să amestecăm cu solul și să măsurăm pH-ul din când în când.
• Sulfat de fier: Are un efect mai rapid decât sulful, dar este necesar să măsurăm pH-ul, deoarece l-am putea scădea mai mult decât este necesar. Doza pentru scăderea pH-ului de 1 grad este de 4 grame de fier sulfat pe litru de apă.

În cazul în care vrei să schimbi Ph-ul unui sol acid pentru a-l face mai alcalin, poți folosi:

• Calcar macinat: trebuie să-l răspândim și să-l amestecăm cu pământul.
• Apă calcaroasă: foarte recomandat pentru a crește pH-ul doar în colțuri mici.

Pe lângă tipul de sol, pentru succesul oricărei culturi este important și modul în care solul este lucrat și întreținut. Astfel, asigură-te că dispui de utilaje agricole de calitate, precum pluguri și freze pentru pământ care să te ajute să execuți lucrurile necesare înființării unei culturi.

Întrebări frecvente

Ce tip de sol este cel mai bun pentru grădinărit?

Cel mai bun sol pentru grădinărit este un sol fertil, aerat și bine drenat, cum ar fi solul negru (cernoziom). Solurile loessice și solurile nămoloase sunt, de asemenea, bune pentru grădinărit. Dacă solul nu este de calitate, se pot adăuga amendamente pentru îmbunătățirea sa.

Cum pot preveni eroziunea solului?

Pentru a preveni eroziunea solului, plantează plante de acoperire, folosește mulci și creează terase pe pajiștile înclinate. În plus, evită lucrările solului în condiții de umezeală excesivă.

Ce plante sunt bune pentru solurile acide?

Plantele care preferă soluri acide sunt, de obicei, afinele, murele, azaleele și rhododendronii. De asemenea, unele specii de conifere se adaptează bine la aceste tipuri de sol.