LOADING

Type to search

Sfaturile lu' Costica

Cultura de afine: plantare, fertilizare si îngrijire

Cultura de afine: plantare, fertilizare si îngrijire

Afinul, denumit științific Vaccinium myrtillus este un arbust fructifer, care crește sub formă de tufă și are o înălțime cuprinsă între 30 și 60 de cm. Afinul este răspândit în aproape toate zonele muntoase. În cultura proprie, acesta se întânlește cu precădere în afinul cu tufa înaltă.

Așadar, afinul este un arbust îndrăgit pentru fructele sale care se consumă atât în stare proaspătă cât și prelucrată sub formă de suc, sirop, dulceața, vin sau afinată. Acestea sunt bine cunoscute pentru valoarea terapeutică a fructelor și frunzelor, având o serie de utilizări medicinale în tratarea multor afecțiuni ale stomacului și intestinului, dar și ale aparatului urinar. Afinele sunt fructe bogate în zaharuri, vitamine, săruri minerale și substanțe tanante.

Până la finele celui de-al doilea deceniu al secolului al XX-lea erau cunoscute doar afinele din flora spontană, care creșteau numai în zonele muntoase ale României. În ultimii ani însă, s-au creat și introdus în cultura soiuri de afine cu fruct mare, care ocupă suprafețe considerabile în foarte multe țări.

Cultura de afin cu tufa înaltă este originară din America de Nord, unde este obținută prin încrucișarea mai multor specii, precum vaccinium australe și vaccinium corymbosum. De asemenea, fructele arbustului sunt foarte solicitate la export, așadar o astfel de cultură are și o mulțime de beneficii financiare.

Specialiștii noștri îți vor prezenta astăzi un articol extrem de bine documentat în care au cuprins toate informațiile de care ai nevoie pentru a avea propria cultură de afine. Astfel, alege utilaje agricole potrivite și pune în aplicare toate sfaturile listate mai jos.

Cultura de afin – particularități și caracteristici

Cultura de afine: plantare, fertilizare si îngrijire

Cultura de afin este una extrem de productivă, de pe un singur hectar putând fi recoltate între 6 și 9 tone, acest număr stabilindu-se în funcție de soi. În ciuda faptului că intrarea pe rod are loc la aproximativ 2-3 ani de la plantare, afinul poate da roade de calitate chiar și după 30 de ani, dacă sunt realizate toate lucrările de întreținere în mod corect. În privința înființării culturii de afin este recomandat să ții cont de particularitățile afinului pentru a avea o cultură de succes. Iată care sunt cei mai importanți factori:

Temperatura

Potrivit cercetătorilor, temperaturile optime pentru dezvoltarea optimă a afinului sunt cuprinse între 18 și 30 de grade Celsius. Afinul este un arbust care preferă clima răcoroasă și umedă și nu se comportă bine în timpul verilor fierbinți cu temperaturi extreme și fără precipitații. De altfel, acest arbust prezintă o rezistență foarte mare la ger.

Apa

Cultura de afin este foarte pretențioasă în privința necesarului de apă, mai ales în perioada creșterii și în perioada maturarii fructelor. De asemenea, apa nu trebuie să stagneze foarte mult timp în sol, dar nu suportă nici solul uscat în exces. În cazul în care cultura de afin nu este înființată în zone în care precipitațiile anuale depășesc 800-900 de mm, atunci este obligatorie irigarea, pentru a asigura aportul necesar de apă.

Sol

La fel ca toți ceilalți factori, calitatea solului este foarte importantă pentru reușita unei culturi de afin. Astfel, această plantă preferă solurile acide, ușoare spre medii, bine drenate și bogate în materie organică. De reținut faptul că afinul nu suportă umezeală persistentă în sol. De asemenea, PH-ul solului trebuie să fie cuprins între 4,3 și 5,5. Pentru a lucra solul într-un mod cât mai calitativ folosește tractoare speciale pentru tipul tău de teren.

Lumina

Lumina naturală venită de la soare este extrem de necesară mai ales în perioada înfloririi și a legării fructelor. Zonele semi umbroase nu sunt în totalitate defavorabile, însă aici arbustul va rodi mai slab, fructele vor fi mai mici, culoarea nu va fi foarte intensă, iar tulpinile vor crește mai scurte și mai fragile.

Principalele soiuri de afin cultivate în România

Cultura de afine: plantare, fertilizare si îngrijire

Soiurile de afin existente în cultură sunt autofertile, adică fecundarea se realizează cu polen propriu, asemenea zmeurului sau căpșunului. Principalele soiuri de afin cultivate în țara noastră sunt:

  • Bluecrop – este un soi viguros cu tufă înaltă și densă și unul dintre cele mai răspândite soiuri din România. Acesta se adaptează foarte bine condițiilor climatice, fructele fiind de mărime mijlocie, de culoare albastru deschis și prinse în ciorchini răsfirați.
  • Simultan – un soi viguros recomandat cu precădere pentru recoltarea mecanizată. Fructele au o mărime mijlocie, sunt ferme și dulci și au o culoare intensă de albastru. De asemenea, acest soi are o rezistență foarte mare la boli și dăunători.
  • Coville – este un soi cu fructe mari de culoare albastră. Coacerea fructelor este târzie, iar acestea cresc în ciorchini răsfirați.
  • Blueray – este un soi cu fructe mari și albastre, destul de viguros. Coacerea este semi timpurie, iar fructele sunt foarte bine aromate.
  • Early Blue – este un soi viguros, cu fructe mari și albastre, pulpa fermă și extrem de bine aromate. Coacerea acestui soi este timpurie.

Tehnologii de cultivare a afinului

Cultura de afine: plantare, fertilizare si îngrijire

Cheia unei culturi de afin reușite constă în alegerea a 2-3 soiuri diferite. Acestea trebuie să aibă o calitate ridicată, adică arbuștii să aibă vârsta cuprinsă între 2-3 ani și un sistem radicular extrem de bine dezvoltat. Principalele trei tipuri de tehnologii de cultivare sunt:

  • Tehnologia convențională – care presupune plantarea butașilor în gropi de 40x40x40cm, în care este recomandat să pui aproximativ 15-20 de litri de turbă acidă, iar dacă solul este sărac poți adăuga 5-10 litri de gunoi de grajd.
  • Tehnologia pe paturi înălțate – reprezintă un sistem de plantare care presupune formarea unor biloane, în formă de trapez, cu înălțimea cuprinsă între 30 și 35 de cm, baza mare de 100-110 cm și cea mică de 40-50cm. În biloane se pune un amestec de sol cu rumeguș, turbă acidă și gunoi de grajd.
  • Tehnologia în vase de vegetație – este un procedeu mai puțin folosit, dar extrem de util pentru situațiile în care solul nu întrunește toate condițiile impuse de afin. Astfel, plantarea butașilor se face în vase de 60-90 de litri, în sol cu PH cuprins între 4,3 și 5,5, amestecat cu turbă acidă, rumeguș și gunoi de grajd.

Plantarea culturii de afin

Cultura de afine: plantare, fertilizare si îngrijire

Perioada optimă pentru înființarea culturii de afin este toamna, mai exact în lunile octombrie și noiembrie, dar asta nu este o regulă. În cazul în care vrei să plantezi afin într-o zonă foarte secetoasă, atunci este recomandat ca plantarea să aibă loc primăvara, devreme. În schimb, dacă plantarea are loc în zone cu precipitații abundente, atunci momentul ideal pentru a face acest lucru este în lunile martie – aprilie.

Pregătirea terenului

După cum bine știi, înainte de a înființa orice cultură este important să parcurgi toate etapele de pregătire a terenului. Acest lucru se aplică și în cazul culturii de afin. Te poți ajuta de scarificatoare agricole și pluguri agricole pentru a-ți ușura munca și a o face cât mai calitativă. Iată principalele lucrări pe care trebuie să le realizezi în acest sens:

  • Curățarea terenului de vegetația lemnoasă și rădăcini
  • Nivelare acestuia
  • Arătura de desfundare, la 40-50 cm adâncime
  • Scarificare, la aproximativ 60-80 cm, în cazul solurilor cu permeabilitate scăzută.

Pregătirea materialului săditor

Cultura de afin se înființează folosind material săditor, reprezentant de plante de 2-3 ani, bine înrădăcinate și înalte de 30-45 de cm. Pentru a te asigura de succesul culturii este indicat să folosești material săditor certificat virus free. Acest aspect este important deoarece butașii pot fi afectați de numeroase boli, precum:

  • Virusul deformarii frunzelor afinului
  • Oprirea creșterii
  • Virusul pătării inelare
  • Virusul pătării inelare roșii a afinului
  • Mozaicul afinului
  • Falsa nfloriile

Întreținerea culturii de afin

Cultura de afine: plantare, fertilizare si îngrijire

Știm deja că o cultură bogată, sănătoasă și calitativă depinde foarte mult și de modul în care realizezi lucrările de întreținere. Aceste lucrări vizează în mod special întreținerea solului, conducerea plantelor, irigarea, tăierile de întreținere, rodire și regenerare și fertilizare la momentul potrivit. Totodată și măsurile fitosanitare de prevenire și combatere a buruienilor și bolilor sunt foarte importante.

Întreținerea solului – mulcirea și înierbarea

Pentru cultura afinului, mulcirea solului din jurul tufelor, adică aproximativ 50 de cm împrejur, cu rumeguș, paie sau folii speciale este foarte importantă. Acest proces accentueaza aciditatea solului și păstrează caracteristicile acestuia, dar în același timp reprezintă și o bună modalitatea de a păstra solul fără buruieni.

Conducerea arbuștilor

În comparație cu speciile spontane, care au tulpini târâtoare și scunde, speciile de afin de cultură pot atinge chiar și 3 metri în înălțime. Astfel se impune nevoia operațiunii de conducere, sub formă de tufă, formată din 10-16 tulpini cu diferite vârste. Pentru realizarea lui se poate folosi un sistem de susținere. O altă modalitate poate fi optarea pentru un gard fructifer, fără sistem de susținere. În acest caz, tot ce trebuie să faci este să îndepărtezi tulpinile care se dezvoltă spre intervalul dintre rânduri.

Tăierile de întreținere, regenerare și fructificare

Pentru cultura afinului există trei tipuri de taieri, după cum urmează:

  • Tăieri de formare – sunt tăierile care se realizează în primul an după înființarea culturii, la plantele cu vârsta de 2 ani. În acest sens se îndepărtează 2-4 ramuri, în vederea ramificarii lor. De asemenea, se scurtează un sfert din lungimea tuturor creșterilor viguroase, verticale și bine plasate în tufă. Ramurile mai puțin viguroase se îndepărtează.
  • Tăieri de fructificare – aceste tăieri presupun îndepărtarea de la bază a tulpinilor mai vechi de 6 ani, a celor bolnavi, a celor rupte sau a celor care reprezintă o piedică în mecanizarea lucrărilor.
  • Tăieri de regenerare – sunt necesare numai în două situații: prima situație este cea în care se constată o stagnare a producției, produsă în urma îmbătrânirii arbuștilor, iar a doua situație este cea evidentă în care procesul de uscare are loc în mod natural după 20-30 de ani de la înființarea culturilor.

Informațiile sunt expuse conform lucrării ” Cultura afinului” ( F.E. Andronic, 2017).

Irigarea culturii de afin

Există două sisteme de irigare recomandate de toți specialiștii pentru cultura de afin:

  • Irigarea prin aspersie
  • Irigarea prin picurare

Alegerea sistemului potrivit se face ținând cont de stadiul de dezvoltare a arbuștilor.

Fertilizarea culturii de afin

Fertilizarea culturii de afin se realizează cu gunoi de grajd și îngrășăminte minerale, afinul fiind un arbust cu cerințe minime vis-a-vis de fosfor sau potasiu, dar maxime față de azot.

Înmulțirea afinului

Afinul se poate înmulți prin trei metode, după înființarea culturii. Acestea sunt:

  • Butășirea în verde – presupune recoltarea butasilor după primul val de creștere vegetativă
  • Butășirea în uscat – presupune recoltarea butasilor imediat după intrarea în repaus vegetativ
  • Despărțirea tufelor – se realizează în decursul perioadei de repaus vegetativ.

Recoltarea și depozitarea afinelor

Cultura de afine: plantare, fertilizare si îngrijire

Pentru o cultură de afine sunt necesare 2-3 recoltări pentru soiurile cu maturare concentrată și 6-8 recoltări pentru soiurile cu maturare lentă. De reținut faptul că cele 6-8 recoltări se realizează pe o perioadă cuprinsă între 4 și 7 săptămâni.

Recoltarea se poate realiza prin trei metode:

  • Recoltarea manuală – este recomandată pentru fructele care sunt destinate consumului în stare proaspătă. În acest caz fructele se grupează pe soiuri în recipiente de 0,5 kg și se așează în lăzi de maxim 5 kg.
  • Recoltarea mecanizată – se realizează cu ajutorul combinelor. Acest tip de recoltare este recomandată pentru producțiile industriale, deoarece în procesul ei se înregistrează pierderi cantitative și calitative.
  • Recoltarea semimecanizată – este procedeul prin care fructele se culeg manual, dar sunt colectate într-un punct comun.

Orice metodă se recoltare ai alege, principala recomandare aplicabilă în toate cele trei procedee constă în realizarea recoltarii în zilele în care nu plouă.

De asemenea, este important ca afinele să fie păstrate 4-5 zile la temperaturi cuprinse între 10 și 12 grade Celsius, în spații uscate și ferite de razele soarelui. Mai mult decât atât, acestea pot fi păstrare și în lăzi frigorifice la temperaturi de 0-2 grade Celsius, pentru 4 săptămâni.

Sperăm că ai găsit aici toate informațiile de care aveai nevoie. Spor la treabă!