Cultura de fasole: Ghid complet pentru o cultură bogată

Fasolea este una dintre plantele leguminoase cultivate pentru păstăile tinere și pentru semințele bogate în vitamine, minerale, proteine și glucide. Aceasta este originară din America Centrală și de Sud, iar în Europa a ajuns în secolul XVI-lea, fiind adusă de către portughezi și spanioli. În România, fasolea se cultivă din secolul al XVIII-lea, fiind o plantă nelipsită din grădini și gospodării.

Fasolea, denumită științific Phaseolus vulgaris, face parte din categoria plantelor leguminoase pentru boabe, din ordinul Leguminosas, familia Leguminosa, alături de mazăre, soia, linte, arahide și năut.

Fasolea este o plantă foarte productivă, însă pentru a avea rezultatele scontate, este foarte important să respecți tehnologia de cultivare și toate regulile care trebuie aplicate încă de la început. Tocmai din acest motiv, echipa de specialiști de la Magazia lu’ Costică ți-a pregătit un ghid complet care conține toate informațiile despre cultura de fasole.

Soiuri de fasole cultivate în România

Soiurile de fasole cultivate în România sunt clasificate astfel:

• Fasole de câmp și de grădină – oloage și urcătoare;
• Fasole cu păstaie verde sau galbenă;
• Fasole extra-timpurie, timpurie, semi-timpurie, semi-târzie și târzie – acestea se clasifică în funcție de perioada de vegetație.

În țara noastră sunt cultivate cu preponderență următoarele soiuri de fasole:

Fasole de câmp

• soiuri târzii: Algil, Doina, Flores, Palasto;
• soiuri extra-timpurii – Dalmaziano, Great Northern, Lechința.

Fasole pitică de grădină sau oloagă

Cu păstaia galbenă:

• soiuri extra-timpurii: Anisia, Clarisa, Ioana, Margareta, Menuet, Miruna, Salvica;
• soiuri timpurii: Aurie de Turda, Cleopatra, Ileana, Mărioara;
• soiuri semi-timpurii: Sondela.

Cu păstaia verde:

• soiuri timpurii: Ișalnița 43, Iza;
• soiuri semi-timpurii: Maty, Velodrom, Vica.

Fasole urcătoare de grădină

Cu păstaia galbenă:

• soiuri extra-timpurii: Alexia, Auria Bacaului, Bârlădeană, Ecaterina, Viltotesti;
• soiuri timpurii: Bâldana, Madaraseni, Tescana;
• soiuri semi-timpurii: Maura 2000, Otilia;
• soiuri semi-târzii: Alina.

Cu păstaia verde:

• soiuri semi-timpurii: Teodora;
• soiuri timpurii: Verdana.

Sistemul de cultivare a fasolei

Fasolea este o plantă care poate fi cultivată în moduri diferite. În funcție de anumite criterii și etape, sistemele de cultivare a fasolei se împart după următoarea clasificare:

După locul de înființare:

• cultura în câmp;
• cultura în sere;
• cultura în solarii (sunt preferate soiurile de fasole urcătoare, pentru că asigură producții mai mari și eșalonate pe o perioadă mai lungă de timp).

În funcție de tipul de creștere a tulpinii, poți alege:

• cultura fasolei oloage;
• cultura fasolei urcătoare.

Luând în calcul rotația și succesiunea, te poți orienta către:

• cultura în ogor propriu;
• cultura succesivă;
• cultura dublă;
• cultura asociată;
• cultura intercalată.

După momentul înființării:

• cultură de primăvară;
• cultură de toamnă.

Soiurile de fasole urcătoare necesită folosirea unor mijloace de susținere a plantelor, astfel:

• araci – de 2-2,5 m înălțime – dacă fasolea este cultivată pe suprafețe mici;
• spaliere înalte – sunt formate din araci aflați la distanță de 4-5 m și o sârmă fixată în zona superioară a acestora; spalierele înalte sunt folosite dacă fasolea urcătoare este cultivată pe suprafețe mari.

Înființarea culturii de fasole

Dacă este cultivată în condiții optime, din cultura de fasole poate rezulta chiar și 4 t/ha. Așadar, cantitatea și calitatea producției depinde de mai mulți factori, printre care și efectuarea lucrărilor de întreținere în timp util și aplicarea măsurilor necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor, dăunătorilor și a buruienilor. De asemenea, este foarte important să ai la îndemână unelte și utilaje cu care să poți efectua toate lucrările de întreținere cu ușurință. Nu ar trebui să-ți lipsească din trusa de scule foarfeci de grădină, iar în privința utilajelor, este necesar să ai la îndemână un motocultor.

Alegerea terenul potrivit pentru înființarea culturii

Atunci când alegi terenul pentru înființarea culturii de fasole este esențial să ții cont de tipurile de sol, dar și de faptul că locul trebuie să fie situat într-o zonă însorită și ferită de curenți reci, deoarece fasolea este o plantă care iubește căldura.

Dacă nu ai la îndemână un astfel de teren și te confrunți cu un sol mai sărac, este recomandat să aplici fertilizator cu ozon, încă din primele faze ale vegetației, la înflorit și în perioada legării păstăilor.

Fasolea este o plantă care preferă solurile profunde, bogate în humus și cu o reacție neutră spre alcalină – pH=6,5-7,5.

Pentru fasolea oloagă sunt recomandate terenurile plane sau ușor înclinate, cu o pantă uniformă.

Reține și că soiurile de fasole urcătoare sunt mai pretențioase față de umiditate comparativ cu cele oloage, așadar este indicat să le cultivi în zonele de deal, unde sunt precipitații mai frecvente. Din punct de vedere geografic, fasolea urcătoare poate fi înființată fără probleme în Transilvania și Moldova.

Perioada optimă de înființare a culturii

În funcție de momentul înființări, există trei tipuri de culturi de fasole în câmp:

• Cultura de primăvară – 15-20 aprilie, în sudul țării, 5-15 mai, în zonele nordice; înființarea unei culturi de primăvară poate, însă, continua eșalonat, până la sfârșitul lunii mai;
• Cultura de vară – 15 iunie-15 iulie;
• Cultura de toamnă – la sfârșit de iulie (practicată mai ales în sudul țării).

Pentru sere, perioada optimă de înființare se întinde pe o perioadă mai mare de timp, care începe din ianuarie și se termină în luna aprilie.

În privința culturilor care se înființează în solarii, perioada optimă de înființare depinde foarte mult de zona geografică în care sunt amplasate. Perioada potrivită este cuprinsă între 1-10 aprilie sau 15-25 aprilie. Pentru a te putea decide este esențial ca în sol, la aproximativ 4-6 cm adâncime, să fie atinsă temperatura de 10-12 grade Celsius.

Rotația culturii de fasole

Un alt factor important, pe lângă alegerea terenului potrivit și respectarea perioadei optime de semănat, rotația culturii de fasole este un pas esențial care are rolul de a evita apariția și dezvoltarea bolilor care ți-ar putea compromite cultura. Astfel, fasolea oloagă poate fi cultivată după orice specie legumicola, cu excepția celor care fac parte din aceeași familie botanică. Cele mai bune plante premergătoare sunt castravetele, dovlecelul, varza, cartoful, dar și cerealele păioase și floarea-soarelui.

Temperatura ideală pentru cultura de fasole

Așa cum ți-am spus și la începutul articolului, fasolea este o plantă care iubește căldura. Cea mai mică temperatură de germinare a semințelor este de 15 grade Celsius, răsărirea având loc la 12-14 zile. Temperatura optimă este de 20-27°C, când plantele răsar în 4-8 zile de la semănat. În timpul perioadei de vegetație, fasolea are nevoie de minimum 10-12°C și de cel mult 30-35°C, temperatura optimă pentru dezvoltarea armonioasă fiind de 20-25°C. La valori mai mici de 10°C, creșterea plantelor încetează, iar la -0,5°C, acestea mor.

Lumina

Fasolea nu are cerințe exagerate în privința acestui factor, însă în perioada de vegetație, intensitatea luminii trebuie să fie ridicată.

Apa

Fasolea are nevoie de apă mai multă în perioadele de germinare a semințelor, de înflorire și de legare a păstăilor. Dacă alegi să cultivi fasole urcătoare, trebuie să știi că aceste soiuri au cerințe mai ridicate față de umiditate decât cele oloage, iar din acest motiv este recomandat să ai în gospodărie pompe de stropit sau motopompe.

Cultivarea fasolei

Producția de fasole depinde foarte mult de modul în care sunt respectate toate etapele, pornind de la pregătirea solului și ajungând până la combaterea bolilor și a dăunătorilor. Citește în continuare pentru că îți vom explica ce trebuie să faci în fiecare etapă de cultivare.

Pregătirea terenului

Pentru pregătirea terenului trebuie să respecți următorii pași:

• Eliminarea resturilor vegetale – înainte de înființarea culturii de fasole este esențial să distrugi resturile vegetale care survin de la cultura anterioară și să cureți foarte bine terenul;
• Fertilizarea – fertilizarea cu gunoi de grajd sau cu minerale se face în funcție de soiul cultivat și de tipul solului;
• Mobilizarea solului – se realizează prin arătura care poate fi cuprinsă între 18 și 30 de cm, în funcție de soiul de fasole pe care îl cultivi.

Distanța potrivită pentru semănat

Dacă vrei să înființezi o cultură de fasole în câmp, atunci soiurile oloage se seamănă în rânduri aflate la o distanță de 40 cm unul față de celălalt și la 4-5 cm distanța între plante pe rând. Cantitatea de sămânță utilizată este de 100-140 kg/ha.

Soiurile urcătoare se seamănă în cuiburi, cu 2-3 semințe la cuib și cu păstrarea unei distanțe de 90 cm între rândurile de cuiburi și de 40-50 cm între cuiburile pe rând. Cantitatea de sămânță utilizată este de 60-80 kg/ha.

În seră, plantarea se realizează manual, iar răsadurile trebuie să aibă o vârstă cuprinsă între 18-25 zile. Plantarea răsadurilor se face pe două benzi, de câte două rânduri, după schema 40+30+180+30+40 cm, iar între cuiburi se lasă o distanță de 25 cm.

În solar vârsta răsadurilor trebuie să fie cuprinsă între 25 și 30 de zile, în cuiburi aflate la distanța de 50 cm pe rând și păstrând 70-80 cm distanța între rânduri.

Lucrările de întreținere a culturii

Principalele lucrări de îngrijire ale culturii de fasole diferă în funcție de tipul solului și de sistemul de cultivare, însă principalele sunt:

• Prășitul – se realizează în mod manual sau mecanizat și are rolul de a combate formarea crustei și pentru evitarea apariției buruienilor;
• Irigarea – pentru culturile înființate în câmp trebuie să se realizeze 2-3 udări după răsărire, la începutul înfloritului și în perioada creșterii păstăilor. Pentru culturile din sere, udatul este prima operațiune care se realizează după semănat sau după plantarea răsadurilor și se realizează o dată pe săptămână;
• Umplerea golurilor – este o etapă necesară doar pentru culturile de fasole înființate prin răsaduri;
• Palisarea – este o etapă necesară în cazul soiurilor de fasole urcătoare și se realizează pe araci sau pe diverse tipuri de spalieri. Pentru culturile înființate în solarii această etapă este obligatorie;
• Ciupitul și cârnitul – nu sunt lucrări obligatorii pentru culturile din spațiu deschis, însă sunt recomandate mai ales pentru soiurile de fasole urcătoare. Ciupitul are rolul de a asigura o ramificare mai bună, iar cârnitul are rolul de a stopa creșterea tulpinii și de a grăbi maturarea păstăilor. Ciupitul și cârnitul sunt etape obligatorii pentru culturile din sere și solarii.

Prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor

Pentru a obține o cultură de succes, constantă și sănătoasă este esențial să acorzi o importanță deosebită combaterii și prevenirii bolilor și dăunătorilor.

Principalele boli ale culturii de fasole

Cele mai întâlnite boli ale culturii de fasole (conform lucrării „Ghid pentru determinarea rezistenței la boli și dăunători”, coordonator dr. ing. Antonia Ivașcu) sunt:

• arsura comună – infecție bacteriană, provocată de Xanthomonas phaseoli;
• arsura aureolata – infecție bacteriană, provocată de Pseudomonas phaseolicola;
• mozaicul comun – infecție virală, cauzată de Marmor phaseoli;
• putregaiul alb – infecție fungică, provocată de ciuperca Sclerotinia sclerotiorum;
• putregaiul cenușiu – infecție fungică, provocată de ciuperca Botrytis cinerea;
• rugina – infecție cauzată de ciuperca Uromyces phaseoli;
• antracnoza – infecție fungică, provocată de ciuperca Colletotrichum L.;

Principalii dăunători ai culturii de fasole

Cei mai frecvenți dăunători întâlniți la cultura de fasole sunt:

• gărgărița fasolei (Acanthoscelides obsoletus);
• musca cenușie a plantulelor (Delia platura);
• păduchele negru (Doralis fabae);
• musca semințelor (Phorbia platura).

Măsuri de combatere

Pentru a putea combate bolile și dăunătorii culturii de fasole este foarte important să respecți cu strictețe toate etapele de înființare și cultivare, pe care ți le-am descris mai sus, dar și să respecți măsurile fitosanitare speciale create în acest sens. Citește cu atenție instrucțiunile produselor și monitorizează cultura cu atenție pentru a putea observa din timp primele semne de infestare.

Recoltarea culturii de fasole

Momentul potrivit pentru recoltarea fasolei este cel în care păstăile sunt mature. Practic acestea trebuie să:

• aibă mărimea specifică soiului;
• aibă culoarea tipică soiului;
• să fie fragede;
• să nu prezinte ațe și strat pergamentos;
• semințele să fie incomplet dezvoltate.

Recoltarea fasolei se realizează dimineața sau seara, astfel:

• fasolea oloagă, cultivată în câmp: în 3-4 reprize, timp de 7-10 zile;
• fasolea urcătoare, cultivată în câmp: recoltarea se face exclusiv manual, de la începutul lunii iulie până la căderea primei brume; se fac 10-15 recoltări, într-un interval de 6-10 zile;
• fasolea cultivată în sere – de 2-3 ori pe săptămână; primele recoltări se fac la 50-60 de zile de la plantat; recoltarea se întinde pe parcursul a 1,5-3 luni.
• fasolea cultivată în solarii – de două ori pe săptămână, la culturile de primăvară, și în perioada 15-20 octombrie, la cele de toamnă.

Mecanizat – doar la fasolea oloagă, cultivată în câmp; cu ajutorul combinelor speciale; se efectuează când 60-70% dintre primele păstăi sunt gata pentru consum; în timpul unei astfel de recoltări, trebuie să iei în calcul că o parte din producție se pierde.

În final îți mai spunem doar că fasolea trebuie depozitată în locuri speciale în care temperatura este cuprinsă între 7 și 10 grade Celsius, iar nivelul de umiditate este de 85-90%.

Spor la treabă!