LOADING

Type to search

Sfaturile lu' Costica

Compostul: Cum se face și care sunt beneficiile acestuia?

Compostul: Cum se face și care sunt beneficiile acestuia?

Multe dintre produsele alimentare pe care le cumpărăm în mod frecvent și care nu sunt consumate în totalitate ajung la coșul de gunoi în mod normal, însă după ce vei citi acest articol, cu siguranță îți vei schimba părerea. Ei bine, aceste produse reprezintă o sursă organică și economică de fertilizare a solului, iar din acest motiv atât reglementările europene cât și specialiști în agricultură ne recomandă folosirea deșeurilor alimentare și vegetale în compost.

Ce este compostul și cum îl obții vei afla citind acest articol până la final.

Ce este compostul?

Compostul: Cum se face și care sunt beneficiile acestuia?

Compostul este un îngrășământ agricol natural, care se obține prin descompunerea resturilor alimentare și vegetale, cu ajutorul mai multor metode. Compostarea este cea mai veche metodă de reciclare a deșeurilor și ne oferă posibilitatea ca toți nutrienții proveniți din deșeurile organice din bucătărie, precum resturile de legume și fructe, sau în urma lucrărilor de grădinărit, precum tunderea, tăierea crengilor sau adunatul frunzelor, să ajungă înapoi în sol.

Beneficiile compostului

Compostul: Cum se face și care sunt beneficiile acestuia?

Procesul de compostare oferă o serie de beneficii importante atât pentru mediu, cât și pentru calitatea produselor obținute din culturile agricole. Printre ele se numără și:

  • Protejarea mediului înconjurător – aproximativ 50% dintre alimentele pe care le aruncăm la gunoi au o singură destinație: groapa de gunoi. Depozitarea acestora acolo, mirosurile neplăcute pe care le emană și producerea de noxe în urma arderii lor pot fi prevenite prin procesul de compostare;
  • Îmbunătățirea capacității solului de a reține apă – compostul sporește capacitatea solului de a reține apă și îl îmbogățește cu materie organică benefică creșterii și dezvoltării plantelor;
  • Hrănirea solului cu substanțe nutritive – Spre deosebire de fertilizanții chimici, compostul este un îngrășământ organic, iar prezența elementelor nutritive disponibile din compoziția acestuia hrănesc eficient plantele;
  • Grăbește procesul de creștere și dezvoltare al plantelor – compostul reprezintă o sursă excelentă pentru sol de a-și procura substanțele nutritive necesare creșterii unor plante sănătoase;
  • Îmbunătățește structura solului favorizând aerisirea;
  • Culoarea închisă ajuta la încălzirea mai rapidă a solului;
  • Crește activitatea biologică din sol;
  • Plantele vor fi mai rezistente fata de dăunători si boli;
  • Ajuta la fertilizarea solului;
  • Îmbunătățirea dezvoltării la răsadurile de roșii;
  • Potrivit pentru toate tipurile de sol.

Factorii favorizanți ai procesului de compostare

Compostul: Cum se face și care sunt beneficiile acestuia?

Procesul de compostare presupune descompunerea materialului organic brut. Acesta este realizată de către bacteriile din sol, dacă le sunt oferite condițiile necesare ce țin de oxigen, apă, temperatură și raportul dintre azot și carbon.

Primul lucru pe care trebuie să-l asiguri este o bună aerare. În cazul în care materia primă nu primește oxigen suficient se vor dezvolta bacterii anaerobe dăunătoare, iar compostul va avea un miros urât și va putrezii.

Locul de compostare trebuie să îndeplinească și el câteva cerințe: să nu băltească în apă, însă trebuie să fie suficient de umed ca să pornească procesele de descompunere. Gradul de umiditate al materialelor folosite pentru compost trebuie să fie cuprins între 40 și 60%.

Raportul dintre carbon și azot trebuie să fie de 30:1. În cazul în care raportul de carbon este mai mare, materialele vor avea nevoie de mai mult timp pentru a se descompune.

Materiale cu conținut mare de azot (materialele umede, bogate în apă):

  • Deșeuri din bucătărie
  • Reziduuri vegetale
  • Resturi de iarba tunsa
  • Buruieni
  • Gunoi de grajd lichid
  • Găinaț
  • Zaț cafea
  • Balegă de cal si vaca
  • Flori
  • Paine
  • Pliculețe de ceai
  • Alge marine
  • Buruieni

Materiale cu conținut mare de carbon (material uscat):

  • Rumeguș
  • Scoarță
  • Frunze uscate
  • Carton si ziare mărunțite
  • Paie
  • Cenușă 2-3 kg/m3
  • Așchii din lemn
  • Ramuri tocate
  • Ziare
  • Cutii de carton
  • Orez
  • Paste făinoase
  • Par
  • Scame

Frunzele se pot împărți în două grupe:

  • Frunze care se descompun greu: nuc, platan, stejar, fag, castan, plop;
  • Frunze care se descompun ușor: frasin, alun, arin, salcie, arțar, ulm, tei, mesteacăn.

Materialele care nu se pot pune în compost sunt:

  • rămășite de mâncare, carne, oase;
  • plastic, sticla, metal;
  • fecalele animalelor carnivore.

Umiditatea necesară pentru obținerea compostului este de 50%, iar valoarea minimă pornește de la 15%. Pentru a verifica nivelul de umiditate din compost poți aplica următoarea metodă: ia o mână de compost și dacă aceasta devine umedă, însă nu se scurge apă din ea, atunci ai o umiditate optimă de compostare. În schimb, dacă picură apă din mână, atunci ai prea multă apă.

În ceea ce privește căldura, reține că procesul de compostare este generator de căldură, așa că grămada pentru compost va avea o temperatură ceva mai ridicată. Temperatura optimă pe care trebuie să o atingă nivelul de compost este de până la 70 de grade Celsius. Pentru măsurarea temperaturii, poți utiliza un termometru cu tija lungă sau unul electronic.

Fazele procesului de compostare

Procesul de compostare cuprinde trei faze principale:

  • Faza 1 – stadiul de fermentare mezofil – este caracterizată de creșterea bacteriilor și a temperaturilor care ajung de la 25 la 40 de grade Celsius;
  • Faza 2 – stadiul termofil – este perioada în care sunt prezente bacteriile, ciupercile și actinomicetele la o temperatură cuprinsă între 50 și 60 de grade Celsius;
  • Faza 3 – stadiul de maturare – este etapa în care temperaturile se stabilizează și se continuă unele fermentații, convertind materialul degradant în humus.

Metode de compostare

Compostul: Cum se face și care sunt beneficiile acestuia?

Metodele de compostare sunt diferite, iar materialele folosite se găsesc într-o gamă variată. În continuare, vom descrie și noi câteva dintre cele mai folosite metode.

Compostarea în groapă sau șanț

Compostarea în groapă sau șanț este o metodă extrem de simplă și la îndemâna oricui. Altfel spus, această metodă presupune separarea unei gropi sau a unui șanț de 40-50 cm adâncime în locul în care dorești să inițiezi sau să extinzi o grădină, umplerea cu resturi vegetal și acoperirea cu pământul săpat anterior.

Metoda de compostare în groapă sau șanț are 2 avantaje majore:

  • Nevoia redusă de udare;
  • Lipsa necesității întoarcerii resturilor vegetale.

Pași de urmat:

  • Compostul trebuie amplasat în apropierea zonei în care se produc resturi vegetale, cum ar fi bucătăria sau grădina;
  • Sapă gropi sau șanțuri de aproximativ 30-50 cm adâncime;
  • Pământul pe care îl scoți trebuie așezat pe marginea gropii pentru a putea fi folosit la acoperirea gropii ulterior;
  • Groapa se umple cu resturi vegetale;
  • La final, grămada poate fi acoperită cu pământ. Se poate folosi pământul dislocat inițial pentru acoperire, astfel vei obține un strat semi-înălțat. Pe parcursul a 5-6 luni microorganismele vor descompune resturile și vei avea un sol fertil.

Recomandarea specialiștilor este să realizezi această metodă toamna devreme pentru a putea folosi compostul primăvara devreme sau târziu la semănat și plantat de pomi și legume.

Compostarea în container

Compostul: Cum se face și care sunt beneficiile acestuia?

Compostarea în container se poate realiza în 2 tipuri de containere: rotative și staționare. Orice alegere vei face, nu uita că pentru ambele containere este necesară întoarcerea periodică a resturilor vegetale, pentru a oferi oxigen grămezii cu compost.

Pentru realizarea pereților containerelor staționare poți folosi gard de sârmă, cutii de lemn sau din paleți.

Containerele rotative se pot construi dintr-un suport și un butoi cu o sită pentru alimentarea cu materie organică. In acest fel, containerul este ușor de rotit, iar întoarcerea compostului poate sa fie realizata mai des, grăbindu-se astfel procesul de compostare.

Pași de urmat pentru compostarea în container staționar

  • Achiziționează un container de aproximativ 1 m3 sau alte dimensiuni, în funcție de cantitatea de resturi vegetale;
  • Așează un strat de 10-15 cm de ramuri subțiri sau paie pentru a realiza drenajul și aerarea inițială a grămezii;
  • Adaugă materie de compostat în straturi de 5-10 cm, după cum urmează: un strat de materie bogată în azot, un strat de materie bogată în carbon, iar tot acest proces se repetă până se atinge înălțimea de 1 metru;
  • Trebuie să uzi pentru a asigura gradul de umiditate optim;
  • În momentul întoarcerii grămezii poți adăuga mai multe materiale pe care le dorești compostate.

Dacă grămada a fost construită primăvara compostul va putea fi folosit după 5-6 luni, iar dacă a fost construită toamna procesul de compostare durează 8-9 luni.

Compostarea rapidă

De regulă, procesul de compostare durează între 5 și 9 luni, însă prin intermediul acestei metode poți obține compost într-o singură lună.

Metoda poate fi aplicată oricând, primăvara sau toamna. Aceasta presupune eliminarea patogenilor și semințelor de buruieni prin intermediul temperaturilor care ajung chiar și la 70 de grade Celsius.

Pași de urmat:

  • Construiește o grămadă de compost cu dimensiunile de 1,5/1,5/1,5 m în câmp deschis;
  • În cazul acestei metode volumul va fi mai mare, fiind nevoie de o biomasa mai mare, pentru o activare mai rapidă și pentru a obține o temperatură înaltă;
  • După fiecare strat, se uda uniform;
  • La mijlocul straturilor adaugă un strat activator care poate fi format din urzică, tătăneasă sau coada șoricelului;
  • După 4 zile de la formarea grămezii compostul trebuie întors astfel încât, materialul de pe margini, care încă nu a început sa se composteze sa fie în interiorul grămezii, iar ce era la interior, deja în stare de descompunere sa fie la exterior;
  • După 5 sau 6 zile de la formarea grămezii de compost temperatura din interior ajunge la 70 grade Celsius, ceea ce conduce la apariția unui mucegai alb care este de fapt o bacterie termofila care ajuta la accelerarea procesului de descompunere;
  • Gramada se întoarce la doua zile;
  • După 18-22 zile, grămada ajunge la forma finală, se răcește iar compostul este bun de folosit.

În cazul în care te vei confrunta cu vreme rece sau ploi trebuie să acoperi grămada cu un material impermeabil pentru a nu încetini procesul de compostare.

Compostarea anaeroba versus compostarea aerobă

Compostul: Cum se face și care sunt beneficiile acestuia?

Cele două metode prezentate au o serie de avantaje și dezavantaje, după cum urmează:

Metodă anaerobă sau compostarea la rece

Avantaje:

  • metoda accesibilă celor cu mai puțină experienta într-ale grădinăritului;
  • este necesar un spațiu mic pentru compostare;
  • consum mic de apa și forța de munca;
  • pierderi mici de azot.

Dezavantaje:

  • descompunere lentă și uneori incompletă a materiei organice;
  • nu se distrug decât o parte din semințele de buruieni sau agenți patogeni;
  • control limitat la descompunerii;
  • producție mai mica de compost.

Metoda aerobă sau compostarea la cald

Avantaje:

  • descompunere rapidă și completă a materiei organice;
  • distrugere aproape totala a semințelor de buruieni și germeni patogeni;
  • control total asupra proceselor de descompunere.

Dezavantaje:

  • consum mare de apa și forța de munca;
  • spațiu mare destinat rampei de compostare;
  • pierderi mari de azot.

Cum recunoști un compost de calitate?

Compostul: Cum se face și care sunt beneficiile acestuia?

Compostul bun de calitate ridicată prezintă o serie de particularități:

  • Are o textură omogenă și o culoare brun închis sau negru;
  • Mirosul este de pământ reavăn;
  • Nu conține semințe sau buruieni;
  • Mărimea particulelor este de maxim 1,2 cm;
  • Are PH-ul cuprins între 6,0 și 7,8.

Ultima noastră recomandare constă în faptul că trebuie să ai la îndemână accesorii pentru îngrijirea solului de calitate, care te vor ajuta în îndeplinirea sarcinilor pentru realizarea compostului.

De asemenea, de interes pentru tine ar mai putea fi și cele mai bune utilaje pentru irigații.