Îngrășământ natural: Cele mai bune și eficiente soluții eco

Îngrășământul natural este ideal pentru toți agricultorii și fermierii care își doresc să aibă o recoltă bogată în propria grădină sau pe terenurile extinse. Acesta este potrivit pentru culturi profitabile pe suprafețe mici și pentru toate tipuri de sol.

În ultimi ani, agricultura ecologică s-a dezvoltat foarte mult și s-a dovedit a fi un mod eficient, prietenesc cu mediul și mult mai ieftin de a adăuga nutrienții necesari în sol.

Din acest articol vei afla ce este îngrășământul natural și care sunt cele mai bune și eficiente soluții eco pentru a te bucura de o cultură înfloritoare.

Ce este îngrășământul natural?

Pentru ca o cultură să se dezvolte optim, solul trebuie să continue o cantitate semnificativă de azot, fosfor, potasiu, cupru, zinc, calciu și magneziu. Întrucât nu orice tip de sol conține toate componentele necesare pentru a oferi o recoltă bogată, pământul trebuie să fie îmbunătățit cu ajutorul fertilizanților.

Îngrășămintele naturale sunt substanțe care nu au trecut printr-un proces chimic, ci este obținut din surse organice, plante sau animale, sau surse minerale, diferite pulberi. Ca să-și elibereze substanțele nutritive, majoritatea fertilizatorilor trebuie să se descompună în pământ, iar în acest fel este încurajată activitatea biologică în sol.

Tipuri de fertilizatori naturali

În prezent, există trei tipuri de fertilizatori naturali. Aceștia și-au dovedit de fiecare dată eficiența și sunt recomandați de toți specialiștii din acest domeniu:

• Îngrășăminte organice – sunt formate din bălegar de grajd, dejecții de animale sau resturi vegetale. Se aplică astfel încât materia organică proaspătă să nu intre în contact cu rădăcinile plantelor, întrucât le pot arde. Materiile trebuie ori transformate în compost înaintea plantării, ori așezate la suprafață și încorporate prin arare sau discuirea solului până ajung la o distanță de 5-10 cm în sol.
• Îngrășăminte minerale naturale – reprezintă următoarea etapă după fertilizarea organică și se folosesc în cantități reduse pentru a echilibra materia organică. Printre mineralele insolubile folosite ca îngrășăminte pot fi algele, carbonații de calciu, fosfații naturali și pulberea de rocă.
• Amendamente pentru sol – sunt folosite pentru a îmbunătăți însușirile fizice și biologice ale terenului, în principal pentru a corectă pH-ul. De exemplu, pentru soluri alcaline, se folosește calciul și piatră de var, iar pentru cele acide se folosește sulfatul de calciu (gipsul) și sulful.

Conținutul nutritiv al îngrășămintelor naturale

Fiecare îngrășământ natural conține cantități variabile din anumite minerale care sunt esențiale pentru creșterea și dezvoltarea plantelor:

• Azotul – contribuie la formarea proteinelor în plantă și stimulează creșterea tulpinii și a frunzelor;
• Fosforul – ajută solul să respire și aduce un aport de energie;
• Calciul – determina creșterea și rezistența plantelor;
• Potasiul – da fermitate plantei și ajută la formarea unor rădăcini puternice;
• Sulful – stimulează formarea în sol a compușilor organici și a vitaminelor necesare pentru creșterea plantelor;
• Magneziul – ajută la fotosinteză.

Perioada optimă pentru aplicarea îngrășământului natural

În funcție de perioada în care are loc, fertilizarea solului este de trei tipuri: înaintea plantării, în timpul plantării și în timpul ciclului de dezvoltare a culturilor.

Fertilizarea naturală a solului înaintea plantării face referire la înglobarea îngrășământului în sol, primăvara sau toamna, înainte de începerea unei culturi. De obicei, îngrășământul natural se adaugă în sol în timpul săpatului.

Fertilizarea solului în momentul plantării le oferă acestora substanțele nutritive necesare pentru o dezvoltare optimă și rapidă.

Fertilizarea naturală a solului în etapele de dezvoltare a plantelor se aplică atât la nivelul rădăcinii, cât și la nivelul frunzelor.

Motive pro și contra pentru aplicarea îngrășământului natural

Înainte de a începe un proces de fertilizare naturală, e indicat să cunoști care sunt beneficiile pe care le ai dacă alegi să folosești îngrășăminte naturale, dar și care sunt dezavantajele acestui tip de îngrășământ.

Avantajele aplicării îngrășământului natural

• Primul mare avantaj al acestui tip de îngrășământ constă în multitudinea de nutrienți pe care îi adaugă în sol.
• Atunci când îngrășământul natural se descompune, el îmbunătățește structura solului și capacitatea lui de a reține substanțe nutritive și apă.
• Riscul de acumulări toxice de chimicale și săruri care pot dăuna plantelor este complet eliminat.
• Materialele folosite în pregătirea îngrășământului natural sunt biodegradabile, deci sunt un plus pentru reciclare.
• Materialele de care ai nevoie pentru a prepara îngrășământ natural sunt ieftine și le ai la îndemână:resturi vegetale și animale sau resturi care pot fi transformate în compost.
• Îngrășământul natural stimulează dezvoltarea naturală a plantelor și le ajută să devină mai rezistente la boli și dăunători.

Dezavantajele îngrășământului natural

Deși sunt foarte puține, folosire îngrășământului natural are și câteva puncte slabe:

• Nu poți știi cu exactitate care este cantitatea de nutrienți care va ajunge în sol.
• Rezultate fertilizării naturale depind de factori naturali, precum este vremea și de vechimea îngrășământului.

Obținerea îngrășământului natural

Marea majoritate a metodelor de obținere de îngrășământ natural degajă un miros neplăcut, astfel că îți recomandăm să le încerci afară sau într-un spațiu foarte bine aerisit. Iată câteva dintre cele mai utilizate și recomandate metode:

Bălegarul de grajd

Dejecțiile de animale reprezintă un fertilizator ideal și ușor de procurat care se aplică vara și toamna, după recoltarea cerealelor, dar și primăvara, înainte de plantare. Modul de folosire depinde de animalul de la care provin excrementele.

De regulă, bălegarul de grajd trebuie să stea la fermentat aproximativ 6 luni până când poate fi utilizat, însă dacă îl diluezi cu apă, acesta poate fi folosit mai repede. Pentru asta ai nevoie de 10 litri de apă la 1 kg de bălegar de vacă. După ce se amestecă bine, toarnă din amestec în fiecare plantă sau împrăștie-l direct pe câmp, dacă ai o suprafață mai mare. Dacă alegi să pui manual îngrășământ la fiecare plantă ține cont că o cantitate mare riscă să le ardă.

Mranița este un tip de îngrășământ ce se obține din gunoiul de grajd foarte putrezit, vechi de aproximativ 2-3 ani. Are o cantitate mare de substanțe nutritive și se aplică în cantități mai mici față de bălegarul obișnuit, pentru a nu dăuna.

Compostul

Compostul se obține prin descompunerea resturilor vegetale, cum sunt iarba, frunzele sau resturile de la bucătărie și este folosit pentru a îmbunătăți funcțiile și proprietățile chimice și fizice ale solului.

În timp, compostul se transformă în humus și ajută la revigorarea solurilor sărace și la creșterea plantelor. De asemenea, procedeul contribuie și la starea de bine a mediului înconjurător, întrucât contribuie la reciclare.

Pentru a face compost ai nevoie de un coș mai mare, hârtie, pământ și viermi. Taie hârtia în fâșii, înmoaie-o în apă și tapetează coșul. Adaugă pământ și viermi, apoi resturi de mâncare, precum fructe, legume, cafea, coji de ouă și frunze. După un timp vei putea folosi îngrășământul natural în grădina.

Biohumusul

Biohumusul este unul dintre cei mai importanți fertilizanți naturali și este obținut prin intermediul râmelor, din dejecțiile animale și resturile vegetale din ferme.

Acesta este folosit pentru că are un Ph neutru, îmbunătățind astfel aerarea pământului și păstrând umiditatea necesară. De asemenea, conține toate substanțele necesare solului și permite drenarea acestuia.

Biohumusul este de două tipuri: biohumus și vermicompost. Biohumusul conține doar excrementele râmelor, în timp ce vermicompostul conține și resturi de hrană care nu au fost consumate de râme.

Macerarea resturilor vegetale

Macerarea resturilor vegetale este un proces natural prin care plantele sunt lăsate să se descompună în timp, cu sau fără apă. Unele plante conțin cantități mari de substanțe nutritive și sunt utilizate la scară largă în producerea îngrășământului natural.

Maceratul urzicilor

Urzicile au o cantitate mare de substanțe nutritive, precum calciu, azot, fier, cupru și fosfor. Pentru utilizarea lor ai nevoie la început de o mână de urzici. De asemenea, îți va fi necesară și o găleată în care să le pui, să așezi o greutate peste ele și să le acoperi cu apă. Lichidul va fi gata de utilizare după aproximativ 4 săptămâni. Reține faptul că acest lichid este foarte concentrat, astfel că trebuie diluat cu o parte zeamă de urzici și 10 părți apă.

Maceratul de coada calului

Coada calului poate fi folosită atât ca îngrășământ, cât și pentru combaterea dăunătorilor sau protejarea plantelor de boli. Pentru prepararea lui ai nevoie de 1 kilogram de plante și 10 litri de apă care trebuie să fermenteze aproximativ 3 săptămâni. Pentru a fi aplicat de plante, îngrășământul se diluează în soluție 1:10 înainte de a fi aplicat.

Maceratul de ceapă sau usturoi

Dacă ai legături de ceapă sau de usturoi ofilite le poți folosi pentru a fertiliza, dar și pentru a proteja plantele de insecte. Pentru prepararea lui ai nevoie de 80 g de usturoi sau 500 g de ceapă și 8 litri de apă. Amestecul trebuie lăsat la macerat timp de 12 ore, apoi soluția poate fi folosită pentru stropit.

Îngrășământ natural din zaț de cafea

Zațul de cafea este considerat a fi un produs minune. Acest lucru se datorează conținutului ridicat de azot, fosfor, minerale și potasiu care îl fac un îngrășământ natural de înaltă calitate. Pentru a realiza acest tip de fertilizator nu trebuie să depui niciun efort. Astfel, zațul de cafea trebuie colectat, răspândit pe un ziar și lăsat la uscat. Zațul de cafea poate fi folosit ca îngrășământ pentru brazde, plante în ghivece și jardiniere dar și pentru plantele de interior. Frecvența de aplicare a zațului diferă în funcție de tipul plantei. Florile de interior tolerează zațul o dată la 6 luni. În schimb, plantele de exterior pot fi fertilizate cu zaț de până la 4 ori pe an. Zațul de cafea trebuie presărat ușor pe pământ în jurul plantei și apoi încorporat în sol.

Mulciul

Mulciul este un strat de materii organice, cum sunt resturile vegetale, paiele sau frunzele, cu care se acoperă solul pentru a-l feri de soare și uscare, dar și pentru a proteja plantele de boli și dăunători. În momentul în care resturile vegetale se descompun, ele vor elibera în sol substanțe nutritive.

Cenușa

Cenușa care se folosește ca fertilizator este cea obținută prin arderea lemnelor și a altor materiale naturale. Pudra rămasă în urma arderii conține potasiu și substanțe nutritive și se împrăștie într-un strat foarte subțire.

Fertilizatori naturali din bucătărie

În bucătăria oricărui om se găsesc resturi care ar putea fi folosite ca fertilizanți naturali. Iată câteva exemple:

• Cojile de banană sau cojile de ou – potasiul din banane și carbonatul de calciu din coajă de ou sunt un bun fertilizator, mai ales pentru răsadurile de roșii;
• Apă în care se spală carnea – poate fi folosită ca îngrășământ, însă trebuie să o filtrezi înainte. Eventualele bucăți de carne vor putrezi și vor emană mirosuri neplăcute.

Pentru aplicarea unui îngrășământ natural ai nevoie de utilaje agricole care să lucreze pământul astfel încât să te asiguri că acestea sunt bine încorporate, cum ar fi un motocultor, dar și unelte pentru grădină.

În final, așteptăm în comentarii părerea ta despre utilizarea îngrășământului natural. Scrie-ne care este tipul de îngrășământ natural pe care îl folosești pentru cultura ta.

Pe curând,